Proverbe 21:10

Luați în considerare un om rău. Vedeți-i mintea, inima, și acțiunile. Cunoaște-i sufletul, și disprețuiește-i căile. Evită-l cu orice preț, căci este periculos și supărător / problematic / tulburător. Sufletul lui se bucură de păcat precum oamenii beau apă (Iov 15:16). Inima lui egoistă nu are milă de alții, nici măcar de familie, vecini, sau prieteni. El disprețuiește pe orice om care îi împiedică căutarea plăcerii păcătoase.

Un om rău gândește rău zi și noapte. El nu se odihnește și nu doarme ca oameni buni, în pace și dreptate. Sufletul lui este tulburat, dacă nu se poate gândi la ceva păcătos și rău (Pr 4:16; 6:14; Ps 36:1-4; Mica 2:1). Își invidiază aproapele; stârnește ură și răzbunare pentru greșelile pe care le-a suferit; îi învinovățește pe toți ceilalți pentru necazurile lui.

Cei răi nu numai că fac rău; ei o doresc. Ei nu flămânzesc sau însetează după neprihănire sau Dumnezeul cel viu, precum oamenii buni (Ps 42:1-5; Matei 5:6). Nimic nu le constrânge imaginația (Is 32:6-7). Ei fantezează cu excesul lasciv. Aleșii pot păcătui, dar cei răi o doresc. Aleșii pot face ceea ce urăsc, dar cei răi fac ceea ce iubesc.

Bărbaților (oamenilor) răi le place să urască. Ei presupun răul celorlalți; ei defăimează și șoptesc; se justifică / îndreptățesc. Îi disprețuiesc pe ceilalți, pentru că nu văd niciodată bine în altcineva. Ei îl urmează pe diavol, bucurându-se de ură și minciuni (Ioan 8:44). Ei se închină pe ei înșiși, sacrificând chiar și prietenii pentru satisfacție de sine. Au ucis multă conștiință și compasiune obișnuită.

Cea mai vizibilă măsură a unui suflet este modul în care îi tratează pe ceilalți. Ea dovedește viața veșnică sau moartea (I Ioan 3:10-15). Este dovada cunoașterii de / lui Dumnezeu (I Ioan 4:20; 5:1). Dragostea este cel mai mare har al unui suflet răscumpărat, și Biblia o subliniază de multe ori. Apostolii au scris împotriva amărăciunii, urii, și certurilor; au scris pentru bunătate, iertare, dragoste, și pace. Primul este diavolesc și din iad; aceasta din urmă este cea mai mare măsură a aleșilor.

„Dar dacă aveți invidie amară și ceartă în inimile voastre, nu vă lăudați și nu mințiți împotriva adevărului. Înțelepciunea aceasta nu coboară de sus, ci este pământească, senzuală, drăcească. Fiindcă unde este invidie și ceartă, este confuzie și fiecare lucrare rea. Dar înțelepciunea de sus este întâi pură, apoi pașnică, blândă, ușor de abordat, plină de milă și de roade bune, imparțială și fără fățărnicie. Iar rodul dreptății este semănat în pace de cei ce fac pace” (Iacov 3:14-18).

Nu va exista nicio schimbare în oamenii răi fără ca harul lui Dumnezeu să le dea o inimă nouă. Nu există nicio schimbare de mediu sau prezentare captivantă a adevărului care să le poată mișca inimile reci și depravate (Is 26:10; Luca 16:31). Ei nu se pot elibera, pentru că gândurile lor plin de ură, negative, și egoiste sunt atât prin natură, cât și obiceiuri stabilite.

Cei neprihăniți să disprețuiască și să-i părăsească pe cei răi și căile lor (Ps 15:4; 101:4). Să caute poruncile lui Dumnezeu (Ps 119:115). Dumnezeu îi va judeca pe cei răi, și El îi va dezvălui pentru ca și cei drepți să-i judece (Pr 26:24-26). Asigurați-vă chemarea și alegerea sigură și demonstrați / dovediți că nu sunteți ca cei răi, ci de fapt iubind aproapele și vrăjmașul tău / voștri (Matei 5:43-48).