Cel ce prin camătă și câștig nedrept își mărește averea, o va aduna pentru cel ce se va milostivi de săraci.
Iată o regulă pentru succesul tău financiar. Cămăta este dobânda sau valoarea în timp a banilor. Bărbații (oamenii) răi percep dobânzi în plus și profită financiar de cei săraci. Dumnezeu va lua bunurile unor astfel de oameni și va da acele bunuri oamenilor care îi ajută pe cei săraci (Pr 22:16,22-23).
Dobânda servește unui scop onest ca valoarea în timp a banilor. Este prețul de a avea bani sau active astăzi și de a plăti în viitor. Este recompensa pentru că ți-ai împrumutat banii și i-ai primit înapoi ceva timp mai târziu. Nu există nimic intrinsec greșit sau imoral în ceea ce privește interesul (Deut. 23:20; Matei 25:27). Este costul capitalului. Este prețul banilor.
Într-o economie stabilă fără bancă centrală, spre deosebire de America și de majoritatea națiunilor, ratele dobânzilor sunt în mod constant foarte scăzute pe perioade lungi de timp. Nu există presiuni inflaționiste de a percepe dobândă mare pentru a proteja împotriva scăderii puterii de cumpărare. Teama și riscul de fraudă financiară de către o bancă centrală nu sunt prezente. Dobânda este în general scăzută, și bărbații (oamenii) pot împrumuta și împrumuta fără a se preocupa foarte mult pentru valoarea timpului sau protecția capitalului.
Luați în considerare Israelul. Nu exista bancă centrală sau monedă de hârtie. Oferta lor de bani nu a fost manipulată pentru a provoca boom-ul și criza ciclurilor economice și pentru a transfera bogăția de la creditori la debitori, ca în America și în majoritatea națiunilor. Nu aveau Sistemul Rezervelor Federale sau vreo altă bancă centrală. Aveau monede de aur și argint, și bănuți de aur și argint. Este foarte dificil să manipulezi astfel de bani, deoarece mineritul este o propunere foarte scumpă.
Israelul nu avea bani de hârtie. Au fost cu 3000 de ani înaintea articolului 1 din Constituția Americii; Secțiunea 10 protecția integrității financiare a națiunii. Banii lui Israel au fost cântăriți (Geneza 23:16; 43:21; Iov 28:15; Ezra 8:25), motiv pentru care există multe proverbe despre balanțe cinstite (Pr 11:1; 16:11; 20:23). Dă-i lui Dumnezeu slava. Schimbătorii din Israel au convertit monede străine în monede Ebraice; Isus a găsit inscripția lui Cezar pe o monedă; și Iuda L-a trădat pentru treizeci de arginți. Nu existau bani de hârtie în afară de chitanțe scrise pentru bani reali, la fel ca bancnotele Rezervei Federale de acum 60 de ani.
Fiecare trib și familie avea un capital semnificativ fără datorii. DOMNUL Dumnezeu le dăduse capitalul lor, luând-o de la cele șapte națiuni din Canaan. De asemenea, le-a atribuit (rânduit?) proprietățile lor prin moștenire, pe care nu le-au putut transfera de la un trib la altul. Capitalizat pe deplin în moșii așezate cu orașe construite, fântâni săpate, și vii plantate, s-a împrumutat puțin. Orice astfel de nevoie ar fi fost o urgență, o exigență pentru un singur sezon de vegetație, sau un caz de sărăcie din cauza bolii, morții, sau a unui alt act al lui Dumnezeu.
DOMNUL a avut legi financiare pentru poporul Său și pentru săracii dintre ei. El a condamnat să le pună pe cei săraci dobânzi (Ex 22:25; Lev 25:35-37), pentru că aceasta ar putea spori sărăcia lor, și a arătat un spirit de lăcomie sau cruzime. El a condamnat, de asemenea, perceperea dobânzii unui Israelit (Deut. 23:19), pentru că națiunea trebuia să se ajute reciproc, nu să se îmbogățească unul pe altul. Israelul ar putea cere camătă unui străin (Deut. 23:20), ceea ce indică faptul că interesul în sine nu este un lucru imoral sau opresiv, pentru că ei nu trebuiau să asuprească un străin (Ex 22:21; 23:9).
În plus, există o presupunere pe care înțelepții o recunosc în Legea lui Moise, care se aplică strict săracilor (Deut. 15:1-6). Săracii urmau să fie aprovizionați și protejați cu generozitate, fără a ține cont de protecția financiară a celui care dăruiește (Deut. 15:7-11). După cum a învățat Solomon Predicatorul în altă parte / alt loc, dăruirea liberală este cea mai răsplătitoare pentru cel care dă (Pr 11:24-26).
Înțelepciunea acestui proverb condamnă perceperea dobânzii către săraci. Această interpretare și aplicare se face prin compararea Legii lui Moise și citirea a doua clauză a proverbului. Lecția este despre săraci. De asemenea, condamnă orice alte mijloace de a profita financiar de cei săraci, cum ar fi suprataxarea în vânzare, plată insuficientă la cumpărare, întârzierea plăților, păstrarea obiectelor oferite ca garanție, sau plata salariilor întârziată.
Când ai de-a face cu o persoană săracă, ești conștiincios să plătești prețul pieței în mod voluntar? Ești generos și ai grijă să nu te apropii de plătirea insuficientă? Dezvăluiți în mod clar tot ce știți despre orice articol pe care îl vindeți? Evitați orice și toate aspectele intimidării sau extorcării pentru a le influența decizia? Acestea sunt întrebări la care bărbații (oamenii) cinstiți, cu integritate evlavioasă, le pot răspunde cu ușurință, și ajung / trec înainte financiar pentru asta.
Dacă planul tău de afaceri îi implică pe cei săraci, fii atent și înțelept. Dacă încerci să profiți de ei, ești rău și prost / stupid. Pentru că o tranzacție financiară este legală, nu o face corectă. Deoarece o tranzacție financiară este la „prețul pieței”, nu o face corectă. Există un Dumnezeu în cer care măsoară și cântărește Însuși toate tranzacțiile. Ai grijă!
Poate un Creștin să lucreze într-o bancă, unde se percepe dobândă oamenilor săraci la împrumuturi? Da, sau majoritatea fiecărei profesii din această lume nelegiuită ar putea fi condamnată. Poate un Creștin să lucreze într-un magazin alimentar unde vinul este vândut bețivilor? Poate un Creștin să lucreze să pună acoperiș si să repară (repare?) o clădire de școală în care se învață evoluția? Poate un Creștin să fie un hotelier unde femeia ciudată / străină își ‘face treaba’? Banca ca profesie este la fel de legitimă ca oricare.
Bunul simț sfințit este ceea ce ar trebui să îți ofere Proverbele. Dacă un vecin sărac vine să ceară un împrumut până când va fi plătit în două săptămâni, un om bun i-ar împrumuta banii fără dobândă. Ar proceda la fel dacă ar fi nevoie să-și repare singurul mijloc de transport. Cu toate acestea, dacă un vecin sărac a vrut să finanțeze jucăriile copilului său sau să înceapă o afacere de hobby prin tine, dobânda ar putea fi adecvată. Bogații nu au nevoie de împrumuturi fără dobândă, mai ales pentru afaceri, sau ești la fel de vinovat ca să jefuiești pe săraci (Pr 22:16).
Dumnezeu are grijă de cei săraci, și El îi va judeca sever pe cei care încearcă să profite de ei. Când vezi o asuprire într-o provincie, mai ales împotriva săracilor, este mai mare decât ei (Ecl 5:8). El este Tatăl orfanului și Judecător al văduvei (Ps 68:5). El le aude strigătul când i-ai rănit financiar (Ex 22:25-27). Ai grijă!
DOMNUL consideră tratamentul tău asupra săracilor ca tratament al Lui / față de El (Pr 14:31; 17:5). Dacă ai milă de săraci și le împrumuți, El cu siguranță îți va răsplăti (Pr 19:17). Dacă îi neglijezi pe cei săraci, El te va neglija în timpul tău de nevoie (Pr 21:13; 28:27). Oamenii buni au grijă de cei săraci (Pr 29:7,14; 31:9,20); oamenii răi abuzează de sărac (Pr 28:3; 30:14). Un om care este generos cu cei săraci va fi binecuvântat (Pr 11:24; 22:9; 28:27) și fericit (Pr 14:21).
După cum avertizează proverbul, omul care profită de cei săraci poate merge / trece înainte financiar pentru o clipă. Dar DOMNUL îi va lua câștigul și îl va da omului care are grijă de cei săraci. Isus a spus, referitor la omul care nu a folosit cu înțelepciune unicul său talent (talant?) (banuți): „Luați de aceea talantul de la el și dați-l celui ce are zece talanți” (Matei 25:28). Cei bogați se îmbogățesc, când se tem de DOMNUL și ascultă de El.
Tocmai vi s-a dat o altă regulă pentru succesul financiar. Fii cu ochii pe cei săraci, și fii generos cu ei. Nu vă gândiți niciodată să vă protejați bunurile. Dați, și vi se va da (Luca 6:38). Dă cu generozitate, și Dumnezeu îți va deschide ferestrele cerului (Deut. 28:12; Isaia 32:8; Mal 3:8-10). Dăruiește fără teamă, și El va avea grijă de tine în mod providențial (Ecl 11:1-6). Împrăștiați-vă banii, și vă va aduce o creștere financiară.
Dai bacșiș generos în restaurante, unde cei săraci își găsesc locuri de muncă ca chelnerițe, băieți chelnerii, și la spălat vase? Dai bacșiș generos în camerele de hotel, unde săracii își găsesc locuri de muncă ca menajere (cameriste?)? Îi considerați pe săraci în orice moment în toate tranzacțiile și întâlnirile? Dumnezeu are grijă de fiecare dintre persoanele aflate în aceste locuri de muncă în dificultate. El este un Tată binevoitor cu cei săraci, și tu dovedești că ești fiul Lui când faci la fel. Acest proverb este pentru slava lui Dumnezeu, pentru ocrotirea săracilor, și pentru plăcerea și profitul tău. Este câștig-câștig-câștig. Fă-o!
Dragostea de bani este rădăcina oricărui rău (I Tim 6:6-10), și iubirea de bani vă va face să profitați de cei săraci. Omul care se teme de Domnul este gata să-și împartă bunurile și să-i ajute pe cei săraci (I Tim 6:17-19). Și aceasta este dovada vieții veșnice, pe care Dumnezeu nu o va uita niciodată, ci mai degrabă o va anunța universului (Matei 25:31-46; Evrei 6:10).
Marele și gloriosul Dumnezeu al cerului, Care stăpânește vitele pe o mie de dealuri și ale cărui bogății nu se pot epuiza niciodată, i-a ales pe unii dintre săracii din această lume ca obiect al iubirii și lărgimii Sale în mântuirea / salvarea lor (I Cor 1:26-31; Iacov 2:5). Copiați-L cu grijă și arătați același spirit generos (Matei 5:43-48; Iacov 2:1-10; I Ioan 3:16-19).
Cel ce prin camătă și câștig nedrept își mărește averea, o va aduna pentru cel ce se va milostivi de săraci.
Iată o regulă pentru succesul tău financiar. Cămăta este dobânda sau valoarea în timp a banilor. Bărbații (oamenii) răi percep dobânzi în plus și profită financiar de cei săraci. Dumnezeu va lua bunurile unor astfel de oameni și va da acele bunuri oamenilor care îi ajută pe cei săraci (Pr 22:16,22-23).
Dobânda servește unui scop onest ca valoarea în timp a banilor. Este prețul de a avea bani sau active astăzi și de a plăti în viitor. Este recompensa pentru că ți-ai împrumutat banii și i-ai primit înapoi ceva timp mai târziu. Nu există nimic intrinsec greșit sau imoral în ceea ce privește interesul (Deut. 23:20; Matei 25:27). Este costul capitalului. Este prețul banilor.
Într-o economie stabilă fără bancă centrală, spre deosebire de America și de majoritatea națiunilor, ratele dobânzilor sunt în mod constant foarte scăzute pe perioade lungi de timp. Nu există presiuni inflaționiste de a percepe dobândă mare pentru a proteja împotriva scăderii puterii de cumpărare. Teama și riscul de fraudă financiară de către o bancă centrală nu sunt prezente. Dobânda este în general scăzută, și bărbații (oamenii) pot împrumuta și împrumuta fără a se preocupa foarte mult pentru valoarea timpului sau protecția capitalului.
Luați în considerare Israelul. Nu exista bancă centrală sau monedă de hârtie. Oferta lor de bani nu a fost manipulată pentru a provoca boom-ul și criza ciclurilor economice și pentru a transfera bogăția de la creditori la debitori, ca în America și în majoritatea națiunilor. Nu aveau Sistemul Rezervelor Federale sau vreo altă bancă centrală. Aveau monede de aur și argint, și bănuți de aur și argint. Este foarte dificil să manipulezi astfel de bani, deoarece mineritul este o propunere foarte scumpă.
Israelul nu avea bani de hârtie. Au fost cu 3000 de ani înaintea articolului 1 din Constituția Americii; Secțiunea 10 protecția integrității financiare a națiunii. Banii lui Israel au fost cântăriți (Geneza 23:16; 43:21; Iov 28:15; Ezra 8:25), motiv pentru care există multe proverbe despre balanțe cinstite (Pr 11:1; 16:11; 20:23). Dă-i lui Dumnezeu slava. Schimbătorii din Israel au convertit monede străine în monede Ebraice; Isus a găsit inscripția lui Cezar pe o monedă; și Iuda L-a trădat pentru treizeci de arginți. Nu existau bani de hârtie în afară de chitanțe scrise pentru bani reali, la fel ca bancnotele Rezervei Federale de acum 60 de ani.
Fiecare trib și familie avea un capital semnificativ fără datorii. DOMNUL Dumnezeu le dăduse capitalul lor, luând-o de la cele șapte națiuni din Canaan. De asemenea, le-a atribuit (rânduit?) proprietățile lor prin moștenire, pe care nu le-au putut transfera de la un trib la altul. Capitalizat pe deplin în moșii așezate cu orașe construite, fântâni săpate, și vii plantate, s-a împrumutat puțin. Orice astfel de nevoie ar fi fost o urgență, o exigență pentru un singur sezon de vegetație, sau un caz de sărăcie din cauza bolii, morții, sau a unui alt act al lui Dumnezeu.
DOMNUL a avut legi financiare pentru poporul Său și pentru săracii dintre ei. El a condamnat să le pună pe cei săraci dobânzi (Ex 22:25; Lev 25:35-37), pentru că aceasta ar putea spori sărăcia lor, și a arătat un spirit de lăcomie sau cruzime. El a condamnat, de asemenea, perceperea dobânzii unui Israelit (Deut. 23:19), pentru că națiunea trebuia să se ajute reciproc, nu să se îmbogățească unul pe altul. Israelul ar putea cere camătă unui străin (Deut. 23:20), ceea ce indică faptul că interesul în sine nu este un lucru imoral sau opresiv, pentru că ei nu trebuiau să asuprească un străin (Ex 22:21; 23:9).
În plus, există o presupunere pe care înțelepții o recunosc în Legea lui Moise, care se aplică strict săracilor (Deut. 15:1-6). Săracii urmau să fie aprovizionați și protejați cu generozitate, fără a ține cont de protecția financiară a celui care dăruiește (Deut. 15:7-11). După cum a învățat Solomon Predicatorul în altă parte / alt loc, dăruirea liberală este cea mai răsplătitoare pentru cel care dă (Pr 11:24-26).
Înțelepciunea acestui proverb condamnă perceperea dobânzii către săraci. Această interpretare și aplicare se face prin compararea Legii lui Moise și citirea a doua clauză a proverbului. Lecția este despre săraci. De asemenea, condamnă orice alte mijloace de a profita financiar de cei săraci, cum ar fi suprataxarea în vânzare, plată insuficientă la cumpărare, întârzierea plăților, păstrarea obiectelor oferite ca garanție, sau plata salariilor întârziată.
Când ai de-a face cu o persoană săracă, ești conștiincios să plătești prețul pieței în mod voluntar? Ești generos și ai grijă să nu te apropii de plătirea insuficientă? Dezvăluiți în mod clar tot ce știți despre orice articol pe care îl vindeți? Evitați orice și toate aspectele intimidării sau extorcării pentru a le influența decizia? Acestea sunt întrebări la care bărbații (oamenii) cinstiți, cu integritate evlavioasă, le pot răspunde cu ușurință, și ajung / trec înainte financiar pentru asta.
Dacă planul tău de afaceri îi implică pe cei săraci, fii atent și înțelept. Dacă încerci să profiți de ei, ești rău și prost / stupid. Pentru că o tranzacție financiară este legală, nu o face corectă. Deoarece o tranzacție financiară este la „prețul pieței”, nu o face corectă. Există un Dumnezeu în cer care măsoară și cântărește Însuși toate tranzacțiile. Ai grijă!
Poate un Creștin să lucreze într-o bancă, unde se percepe dobândă oamenilor săraci la împrumuturi? Da, sau majoritatea fiecărei profesii din această lume nelegiuită ar putea fi condamnată. Poate un Creștin să lucreze într-un magazin alimentar unde vinul este vândut bețivilor? Poate un Creștin să lucreze să pună acoperiș si să repară (repare?) o clădire de școală în care se învață evoluția? Poate un Creștin să fie un hotelier unde femeia ciudată / străină își ‘face treaba’? Banca ca profesie este la fel de legitimă ca oricare.
Bunul simț sfințit este ceea ce ar trebui să îți ofere Proverbele. Dacă un vecin sărac vine să ceară un împrumut până când va fi plătit în două săptămâni, un om bun i-ar împrumuta banii fără dobândă. Ar proceda la fel dacă ar fi nevoie să-și repare singurul mijloc de transport. Cu toate acestea, dacă un vecin sărac a vrut să finanțeze jucăriile copilului său sau să înceapă o afacere de hobby prin tine, dobânda ar putea fi adecvată. Bogații nu au nevoie de împrumuturi fără dobândă, mai ales pentru afaceri, sau ești la fel de vinovat ca să jefuiești pe săraci (Pr 22:16).
Dumnezeu are grijă de cei săraci, și El îi va judeca sever pe cei care încearcă să profite de ei. Când vezi o asuprire într-o provincie, mai ales împotriva săracilor, este mai mare decât ei (Ecl 5:8). El este Tatăl orfanului și Judecător al văduvei (Ps 68:5). El le aude strigătul când i-ai rănit financiar (Ex 22:25-27). Ai grijă!
DOMNUL consideră tratamentul tău asupra săracilor ca tratament al Lui / față de El (Pr 14:31; 17:5). Dacă ai milă de săraci și le împrumuți, El cu siguranță îți va răsplăti (Pr 19:17). Dacă îi neglijezi pe cei săraci, El te va neglija în timpul tău de nevoie (Pr 21:13; 28:27). Oamenii buni au grijă de cei săraci (Pr 29:7,14; 31:9,20); oamenii răi abuzează de sărac (Pr 28:3; 30:14). Un om care este generos cu cei săraci va fi binecuvântat (Pr 11:24; 22:9; 28:27) și fericit (Pr 14:21).
După cum avertizează proverbul, omul care profită de cei săraci poate merge / trece înainte financiar pentru o clipă. Dar DOMNUL îi va lua câștigul și îl va da omului care are grijă de cei săraci. Isus a spus, referitor la omul care nu a folosit cu înțelepciune unicul său talent (talant?) (banuți): „Luați de aceea talantul de la el și dați-l celui ce are zece talanți” (Matei 25:28). Cei bogați se îmbogățesc, când se tem de DOMNUL și ascultă de El.
Tocmai vi s-a dat o altă regulă pentru succesul financiar. Fii cu ochii pe cei săraci, și fii generos cu ei. Nu vă gândiți niciodată să vă protejați bunurile. Dați, și vi se va da (Luca 6:38). Dă cu generozitate, și Dumnezeu îți va deschide ferestrele cerului (Deut. 28:12; Isaia 32:8; Mal 3:8-10). Dăruiește fără teamă, și El va avea grijă de tine în mod providențial (Ecl 11:1-6). Împrăștiați-vă banii, și vă va aduce o creștere financiară.
Dai bacșiș generos în restaurante, unde cei săraci își găsesc locuri de muncă ca chelnerițe, băieți chelnerii, și la spălat vase? Dai bacșiș generos în camerele de hotel, unde săracii își găsesc locuri de muncă ca menajere (cameriste?)? Îi considerați pe săraci în orice moment în toate tranzacțiile și întâlnirile? Dumnezeu are grijă de fiecare dintre persoanele aflate în aceste locuri de muncă în dificultate. El este un Tată binevoitor cu cei săraci, și tu dovedești că ești fiul Lui când faci la fel. Acest proverb este pentru slava lui Dumnezeu, pentru ocrotirea săracilor, și pentru plăcerea și profitul tău. Este câștig-câștig-câștig. Fă-o!
Dragostea de bani este rădăcina oricărui rău (I Tim 6:6-10), și iubirea de bani vă va face să profitați de cei săraci. Omul care se teme de Domnul este gata să-și împartă bunurile și să-i ajute pe cei săraci (I Tim 6:17-19). Și aceasta este dovada vieții veșnice, pe care Dumnezeu nu o va uita niciodată, ci mai degrabă o va anunța universului (Matei 25:31-46; Evrei 6:10).
Marele și gloriosul Dumnezeu al cerului, Care stăpânește vitele pe o mie de dealuri și ale cărui bogății nu se pot epuiza niciodată, i-a ales pe unii dintre săracii din această lume ca obiect al iubirii și lărgimii Sale în mântuirea / salvarea lor (I Cor 1:26-31; Iacov 2:5). Copiați-L cu grijă și arătați același spirit generos (Matei 5:43-48; Iacov 2:1-10; I Ioan 3:16-19).
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.