Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Care sunt planurile tale pentru ziua de azi? Domnul le va schimba dacă va alege, și le va folosi pentru Sine, dacă va alege să nu le schimbe. Oricum, El este Olarul, și tu ești lutul. Nu contează dacă crezi că Dumnezeu este suveran sau nu, pentru că Dumnezeu este suveran asupra vieții tale, indiferent dacă crezi sau nu. Dar oamenii înțelepți se vor supune Lui, știind că nu pot nici să prezică viitorul, nici să determine viitorul, sau să schimbe viitorul.
Domnul Iehova domnește peste toate! El a creat pentru propria Sa plăcere (Pr 16:4; Apoc. 4:11), și El guvernează totul pentru propria Sa plăcere (Is 46:10; Ef 1:11). Domnia / stăpânirea Lui include evenimente întâmplătoare și mișcări ale vrăbiilor (Pr 16:33; I Împărați 22:34; Matei 10:29). El cunoaște sfârșitul de la început, și tu nici mâine nu știi (Pr 27:1; Is 44:7; 45:21).
Faraonul, părinții lui, și Egiptul l-au considerat că a avut un mare succes. Toată viața lui fusese un progres constant (până) la tron. Era bogat, puternic, și învingător. El a condus cea mai mare națiune de pe pământ. Dar existența și poziția lui erau doar pentru ca DOMNUL să-și arate puterea și să Se onoreze pe Sine însuși zdrobindu-l (Ex 9:16; Rom 9:17). Aleluia! Amin!
Regele Asiriei credea că este cel mai mare rege în viață, și marile și numeroasele sale cuceriri militare păreau să-i confirme încrederea (Is 10:8-11,13-14). Dar Dumnezeu pur și simplu îl folosise ca pe un toiag pentru a pedepsi pe Israel (Is 10:5-15). Și când DOMNUL a terminat să-l folosească, El l-a distrus lamentabil pentru atitudinea lui arogantă (Is 10:16-19).
Regele Ahașverus al Persiei nu a putut dormi, și a ales să citească istoria Imperiului mai degrabă decât alte ajutoare de somn disponibile, aducând promovarea incredibilă a lui Mardoheu și retrogradarea îngrozitoare a lui Haman (Esth 6:1-14). Rut a ales să culeagă pentru a-și îngriji Naomi și ea însăși, dar s-a întâmplat pe câmpul bogatului Boaz, care s-a căsătorit cu ea curând (Rut 2:1-3).
Evreii și Romanii răi L-au ucis pe Isus din Nazaret, dar nu au făcut mai mult decât hotărâse că sfatul Său etern hotărâse că se va face (Fapte 2:22-24; 4:27-28). Ei au împlinit fiecare profeție pe care El o dăduse cu sute de ani mai devreme (Ioan 19:31-37). Cu toate acestea, El ia tras la răspundere și le-a nimicit națiunea pentru (această) crimă (Matei 23:34-36; I Tesaloniceni 2:14-16).
Timpul și șansa, guvernate de Dumnezeu, sunt factori mult mai importanți în succesele umane decât prospețimea, puterea, înțelepciunea, înțelegerea, sau îndemânarea unui om (Ecl 9:11). Oamenii nu știu ce sau când se va întâmpla ceva (Ecl 9:12). Dumnezeu a rânduit astfel de evenimente încât oamenii nu pot găsi nimic în afara guvernării Sale asupra universului (Ecl 7:14).
Prin urmare, înțelepciunea evlavioasă supune totul voinței lui Dumnezeu (Iacov 4:13-15). Deoarece credincioșii nu cunosc lucrurile Lui ascunse, ei cerșesc în rugăciune până când sunt descoperite (Deut. 29:29; II Sam 12:22-23). Ei tremură înaintea marelui lor Dumnezeu în smerenie și ascultare (Ecc 12:13-14; Isaia 66:1-2). Ei fac pregătiri, dar Îl roagă pentru succes (Pr 21:31; Ps 127:1).
Ei creează planuri, dar știu că Dumnezeu guvernează detaliile (Pr 16:9). Ei nu se laudă cu nimic din ce au, știind că toate lucrurile sunt darurile Sale suverane (I Cor. 4:7; 15:10). Ei nu sunt în deznădejde, pentru că știu că El conduce viitorul (II Corinteni 4:8-18). Nu se tem de nimeni, pentru că ei știu că voia lui Dumnezeu se va face cu siguranță (Daniel 3:16-18; Fapte 21:14).
Aici este credința aleșilor lui Dumnezeu. Ei Îl slăvesc pe Creatorul lor, mai degrabă decât să-L înfurie, așa cum a făcut Belșațar (Daniel 5:21-24). Ei știu că cursul vieții lor depășește cunoștințele și capacitatea lor, pentru că este în mâinile lui Dumnezeu (Ieremia 10:23; Fapte 17:28). Ei Îl caută cu sârguință, știind că El poate aranja în mod favorabil circumstanțele pentru ei (Ps 37:23; Evrei 11:6). Ei resping întâmplarea, Soarta, și coincidențele, știind că toate evenimentele sunt sub conducerea Lui.
Deoarece voința secretă a lui Dumnezeu pentru viețile lor este necunoscută, aleșii se dedică lucrurilor descoperite care sunt cunoscute – poruncile pe care trebuie să le țină (Deut. 29:29). În loc să dispere prin providența Sa secretă și suverană, ei Îl caută cu toată inima, în supunere veselă și mulțumire, indiferent de partea / porțiunea lor în viață.
Aleșii, care au fugit să se refugieze la Isus Hristos prin darul Său suveran al credinței, știu întotdeauna că părul capului lor este numărat și au mai multă valoare decât multe vrăbii (Matei 10:30-31). Marele Olar i-a pregătit de dinainte de întemeierea lumii ca vase ale milei până la viața veșnică (Romani 9:21-24; Ef 1:3-12). El i-a predestinat mântuirii și, cu siguranță, o va împlini (Romani 8:28-39).
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Care sunt planurile tale pentru ziua de azi? Domnul le va schimba dacă va alege, și le va folosi pentru Sine, dacă va alege să nu le schimbe. Oricum, El este Olarul, și tu ești lutul. Nu contează dacă crezi că Dumnezeu este suveran sau nu, pentru că Dumnezeu este suveran asupra vieții tale, indiferent dacă crezi sau nu. Dar oamenii înțelepți se vor supune Lui, știind că nu pot nici să prezică viitorul, nici să determine viitorul, sau să schimbe viitorul.
Domnul Iehova domnește peste toate! El a creat pentru propria Sa plăcere (Pr 16:4; Apoc. 4:11), și El guvernează totul pentru propria Sa plăcere (Is 46:10; Ef 1:11). Domnia / stăpânirea Lui include evenimente întâmplătoare și mișcări ale vrăbiilor (Pr 16:33; I Împărați 22:34; Matei 10:29). El cunoaște sfârșitul de la început, și tu nici mâine nu știi (Pr 27:1; Is 44:7; 45:21).
Faraonul, părinții lui, și Egiptul l-au considerat că a avut un mare succes. Toată viața lui fusese un progres constant (până) la tron. Era bogat, puternic, și învingător. El a condus cea mai mare națiune de pe pământ. Dar existența și poziția lui erau doar pentru ca DOMNUL să-și arate puterea și să Se onoreze pe Sine însuși zdrobindu-l (Ex 9:16; Rom 9:17). Aleluia! Amin!
Regele Asiriei credea că este cel mai mare rege în viață, și marile și numeroasele sale cuceriri militare păreau să-i confirme încrederea (Is 10:8-11,13-14). Dar Dumnezeu pur și simplu îl folosise ca pe un toiag pentru a pedepsi pe Israel (Is 10:5-15). Și când DOMNUL a terminat să-l folosească, El l-a distrus lamentabil pentru atitudinea lui arogantă (Is 10:16-19).
Regele Ahașverus al Persiei nu a putut dormi, și a ales să citească istoria Imperiului mai degrabă decât alte ajutoare de somn disponibile, aducând promovarea incredibilă a lui Mardoheu și retrogradarea îngrozitoare a lui Haman (Esth 6:1-14). Rut a ales să culeagă pentru a-și îngriji Naomi și ea însăși, dar s-a întâmplat pe câmpul bogatului Boaz, care s-a căsătorit cu ea curând (Rut 2:1-3).
Evreii și Romanii răi L-au ucis pe Isus din Nazaret, dar nu au făcut mai mult decât hotărâse că sfatul Său etern hotărâse că se va face (Fapte 2:22-24; 4:27-28). Ei au împlinit fiecare profeție pe care El o dăduse cu sute de ani mai devreme (Ioan 19:31-37). Cu toate acestea, El ia tras la răspundere și le-a nimicit națiunea pentru (această) crimă (Matei 23:34-36; I Tesaloniceni 2:14-16).
Timpul și șansa, guvernate de Dumnezeu, sunt factori mult mai importanți în succesele umane decât prospețimea, puterea, înțelepciunea, înțelegerea, sau îndemânarea unui om (Ecl 9:11). Oamenii nu știu ce sau când se va întâmpla ceva (Ecl 9:12). Dumnezeu a rânduit astfel de evenimente încât oamenii nu pot găsi nimic în afara guvernării Sale asupra universului (Ecl 7:14).
Prin urmare, înțelepciunea evlavioasă supune totul voinței lui Dumnezeu (Iacov 4:13-15). Deoarece credincioșii nu cunosc lucrurile Lui ascunse, ei cerșesc în rugăciune până când sunt descoperite (Deut. 29:29; II Sam 12:22-23). Ei tremură înaintea marelui lor Dumnezeu în smerenie și ascultare (Ecc 12:13-14; Isaia 66:1-2). Ei fac pregătiri, dar Îl roagă pentru succes (Pr 21:31; Ps 127:1).
Ei creează planuri, dar știu că Dumnezeu guvernează detaliile (Pr 16:9). Ei nu se laudă cu nimic din ce au, știind că toate lucrurile sunt darurile Sale suverane (I Cor. 4:7; 15:10). Ei nu sunt în deznădejde, pentru că știu că El conduce viitorul (II Corinteni 4:8-18). Nu se tem de nimeni, pentru că ei știu că voia lui Dumnezeu se va face cu siguranță (Daniel 3:16-18; Fapte 21:14).
Aici este credința aleșilor lui Dumnezeu. Ei Îl slăvesc pe Creatorul lor, mai degrabă decât să-L înfurie, așa cum a făcut Belșațar (Daniel 5:21-24). Ei știu că cursul vieții lor depășește cunoștințele și capacitatea lor, pentru că este în mâinile lui Dumnezeu (Ieremia 10:23; Fapte 17:28). Ei Îl caută cu sârguință, știind că El poate aranja în mod favorabil circumstanțele pentru ei (Ps 37:23; Evrei 11:6). Ei resping întâmplarea, Soarta, și coincidențele, știind că toate evenimentele sunt sub conducerea Lui.
Deoarece voința secretă a lui Dumnezeu pentru viețile lor este necunoscută, aleșii se dedică lucrurilor descoperite care sunt cunoscute – poruncile pe care trebuie să le țină (Deut. 29:29). În loc să dispere prin providența Sa secretă și suverană, ei Îl caută cu toată inima, în supunere veselă și mulțumire, indiferent de partea / porțiunea lor în viață.
Aleșii, care au fugit să se refugieze la Isus Hristos prin darul Său suveran al credinței, știu întotdeauna că părul capului lor este numărat și au mai multă valoare decât multe vrăbii (Matei 10:30-31). Marele Olar i-a pregătit de dinainte de întemeierea lumii ca vase ale milei până la viața veșnică (Romani 9:21-24; Ef 1:3-12). El i-a predestinat mântuirii și, cu siguranță, o va împlini (Romani 8:28-39).
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.