Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
Fetele au până la trei protectori, dacă îi respectă. Au pe Dumnezeu, tați, și soți. Dacă îi ascultă în propria lor ordinea, ele pot și vor fi salvate de necazuri dureroase. Chiar dacă o fată are un tată rău, ascultarea de Dumnezeu îi va aduce un soț bun.
Femeia străină: curvă lingușitoare sau adulteră, este subiectul acestui proverb din versetul precedent (Pr 2:16). Proverbele devreme avertizează adesea în primele sale capitole împotriva acestei seducătoare periculoase. Aici Solomon a condamnat caracterul unei astfel de femei prin două mari infracțiuni. Fiecare tânăr și femeie ar trebui să urască această creatură cu ură sfântă.
Sexul ocazional și adulterul sunt acum acceptate în lume mai mult decât oricând, dar femeile evlavioase vor urî ambele păcate. Fiecare tată trebuie să păzească și să elimine influențele care diminuează oroarea unei fiice la gândul la astfel de păcate odioase. Două domenii cheie ale vieții sunt prietenii și divertismentul, cum ar fi cărțile, revistele, televiziunea, muzica, filmele, Internetul, și rețelele sociale. Comunicările rele cu siguranță strică bunele maniere (I Corinteni 15:33).
„călăuza tinereții ei” este soțul ei. Ea îl părăsește îngrozitor, când are intimitate cu un alt bărbat. O astfel de trădare este odioasă, pentru că el a fost tovarășul ei din tinerețe. Au împărtășit minunatele plăceri ale unei căsnicii tinere. Regulile sexuale ale unui tată pot fi părăsite, dar tatăl nu este părăsit cu adevărat de adulterul unei fiice căsătorite.
Scriptura descrie soția din tinerețea unui bărbat (Pr 5:18; Is 54:6; Ioel 1:8; Mal 2:14-15). Dacă căsătoria are loc nu prea mult după maturitatea sexuală, ea permite soților și soțiilor tinere (sau, întinerate?). Proverbul a presupus practica Evreiască de a se căsători devreme. Vârstele întârziate de astăzi pentru căsătorie se datorează gândirii nebunești și pregătirii proaste a copiilor, ducând la ani de frustrare și tentație sexuală. Majoritatea tinerilor de astăzi nu sunt suficient de maturi pentru căsătorie.
Viața poate fi împărțită în mai multe etape. Copilul acoperă de la naștere până la vârsta de cinci ani; copilăria acoperă perioada de la cinci ani până la pubertate; și tinerețea acoperă perioada de la pubertate la majoritate, unde majoritatea este mai aproape de 30, nu de 18, așa cum presupun mulți astăzi (Numeri 4:3; I Cronici 23:3; Luca 3:23). Căsătoria pentru Evrei a avut loc în general în această etapă numită tinerețe (Lev 27:1-7; Deut 1:39; I Sam 12:2; Ecl 11:10; Iona 4:11; I Cor 7:9,36; I Tim 4. :12).
Un tată călăuzește o fată în copilărie, învățând-o frica de Domnul și regulile virtuții evlavioase, așa cum sunt predate în Biblie (Pr 4:1; 17:6; 22:15; Ps 34:11; Ef 6:4) . Este de datoria lui să-i păstreze fecioria (puritatea sexuală?) pentru căsătorie (Deut. 22:13-21; I Cor 7:36-38). Povara nu ar trebui să fie a fetei, ci a tatălui, pentru că el ar trebui să o protejeze de poftele și metodele masculine pe care le cunoaște bine. Lui, orice pretendent (adică, la el; către el), ar trebui să-și adreseze întrebarea (întrebările).
Tații au un rol important în pregătirea fiicelor, pentru că el este principalul conducător și învățătorul familiei (Geneza 18:19; Ios. 24:15; Efeseni 6:4). O mamă nu poate face la fel de bine, deși are propria ei perspectivă și experiență despre dragoste, căsătorie, și sex. Tații să le învețe și pe fiice despre purtarea virtuoasă și să le avertizeze cu atenție despre oamenii răi, pentru că tații au înțelepciune instinctivă cu privire la astfel de lucruri și le pasă mult de viitorul fiicelor lor.
Tații ar trebui să controleze activitățile de curte (de a curta?) sau întâlniri pentru a le ține pe fiice de la situații în care ar putea fi constrânse sau tentate să facă compromisuri. Iacov și-a pierdut fiica (Geneza 34:1-5). Dar dacă căsătoria avea loc devreme, la fel ca în cazul Evreilor, pregătirea și protecția paternă s-ar fi încheiat în timpul tinereții, când soțul avea să devină noul ghid.
Fiecare fată care se teme de Dumnezeu ar trebui să primească instrucțiunile tatălui ei cu inima pregătită. Și fiecare femeie căsătorită ar trebui să-și amintească de ghidul tinereții ei și de legământul pe care l-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Datorită locului ei în creație și rolului lui Dumnezeu pentru ea, ea va fi judecată sever pentru infidelitate sexuală. Dar pentru fiecare Maria care se pocăiește, există un Mântuitor iertător!
Dumnezeu se așteaptă ca soții să le călăuzească soțiile (Geneza 3:16; I Cor 11:3). Un soț putea anula jurămintele unei soții la fel de ușor ca și ale unei fiice (Numeri 30:8) și era datoria lui să o instruiască (I Corinteni 14:35). Bărbații au luat (au făcut) deciziile importante pentru familii, așa cum ar trebui (Geneza 18:19; Ios. 24:15). Un cuplu tânăr cu soția care urmează de bunăvoie un soț evlavios și bine pregătit este un lucru minunat, deși este foarte rar să găsiți astfel de căsătorii astăzi.
Caracterul pervers al femeii ciudate (străină) este capacitatea ei de a-l trăda pe soțul tinereții sale într-un mod atât de dureros. Multe femei nu-și pot imagina să facă așa ceva. Dar o adulteră are un suflet deformat, ceea ce îi permite să comită un păcat atât de mare cu puțină vinovăție sau remușcări (Pr 30:20). Să se ferească (sau: sa fie avertizați) adulterii proști, dacă o femeie și-a trădat soțul să fie cu tine, te va trăda și mai ușor și mai repede pentru a fi cu altul.
„Legământul Dumnezeului ei” este legământul ei de căsătorie (Mal 2:14; Ezek 16:8). Adultița își părăsește soțul și, de asemenea, uită de Dumnezeul ei și de legământul pe care l-a făcut înaintea Lui de a fi o soție credincioasă. Căsătoria în Biblie a fost mult mai mult un legământ și sărbătoare decât o ceremonie ritualică. Accentul pus pe o ceremonie religioasă și superficială este de la Roma și sacramentul ei artificial al căsătoriei sfinte.
Iov a făcut un legământ cu ochii lui când s-a căsătorit (Iov 31:1). Fiecare mire și mireasă ar trebui să facă același lucru în angajamentele (legământele) lor (Pr 6:25; Matei 5:28). Întrucât femeia a fost făcută pentru bărbat, credincioșia sexuală este și mai obligatorie pentru femeie (I Corinteni 11:9; Gen 2:18-25). Te șochează acest gând? Luați în considerare distincțiile pe care Dumnezeu le-a făcut între bărbatul și femeia (Geneza 38:8,24; Ex 21:10; Deut 21:10-14; 22:20; 24:1-4; 25:11-12).
Lăsați femeile să citească Numeri 5:11-31 pentru a vedea cum i-a ajutat Dumnezeu pe soți împotriva soțiilor care au înșelat (sau, soțiile înșelatoare) și severitatea cu care le-a judecat. Acest pasaj reflectă mintea Domnului, indiferent de ce ar putea gândi lumea despre ea (pasajul). Nu lăsa să se ridice în inima ta răzvrătire împotriva ei, căci este absolut corect / drept (Ps 119:128). O femeie își datorează fidelitatea sexuală soțului ei și Dumnezeului în fața căruia a jurat să fie credincioasă. Soțul ei își datorează fidelitatea sexuală mai direct lui Dumnezeu, dar ambii sunt infractori capitale.
O căsătorie biblică nu a avut loc fără un legământ, și un legământ de căsătorie adecvat (propru?) va include cu siguranță voința lui Dumnezeu de fidelitate sexuală pentru ambele părți ale căsătoriei (Lev 20:10; Deut 22:13-21; 23:17; Evr 13:4). ). Ar trebui să implice mult mai mult decât cuvintele ușoare și banale mormăite în majoritatea ceremoniilor de 5 minute care se numesc “nunți” astăzi. Să fie complet detaliat și să fie scris, ca să se poată face apel în viitor.
Cititor Creștin, ca copil al lui Dumnezeu și mireasă a lui Isus Hristos, cât de credincios ești Tatălui și Soțului tău? Ai părăsit ghidul tinereții tale pierzându-ți prima dragoste pentru Iubitorul sufletului tău (Apocalipsa 2:4)? Ai uitat legământul Dumnezeului tău pe care l-ai făcut la botez, când i-ai încredințat lui Hristos restul vieții tale? Este ușor să limitezi acest proverb la adulterul sexual, dar nu trece cu vederea adulterul tău spiritual.
Isus Hristos i-a numit pe poporul Său compromițător adulteri și adultere pentru a intensifica natura odioasă a idolatriei sau a lumeștii (Ezec 16; Iacov 4:4; etc.). Durerea, trădarea, și perversitatea adulterului creează o comparație adecvată pentru orice abatere de la a-L iubi pe Dumnezeu pe deplin și numai. El cere, așteaptă, și merită toată inima, mintea, sufletul, și puterea ta! El este un Dumnezeu gelos și nu poți să-L slujești altfel (Ios 24:19).
Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
Fetele au până la trei protectori, dacă îi respectă. Au pe Dumnezeu, tați, și soți. Dacă îi ascultă în propria lor ordinea, ele pot și vor fi salvate de necazuri dureroase. Chiar dacă o fată are un tată rău, ascultarea de Dumnezeu îi va aduce un soț bun.
Femeia străină: curvă lingușitoare sau adulteră, este subiectul acestui proverb din versetul precedent (Pr 2:16). Proverbele devreme avertizează adesea în primele sale capitole împotriva acestei seducătoare periculoase. Aici Solomon a condamnat caracterul unei astfel de femei prin două mari infracțiuni. Fiecare tânăr și femeie ar trebui să urască această creatură cu ură sfântă.
Sexul ocazional și adulterul sunt acum acceptate în lume mai mult decât oricând, dar femeile evlavioase vor urî ambele păcate. Fiecare tată trebuie să păzească și să elimine influențele care diminuează oroarea unei fiice la gândul la astfel de păcate odioase. Două domenii cheie ale vieții sunt prietenii și divertismentul, cum ar fi cărțile, revistele, televiziunea, muzica, filmele, Internetul, și rețelele sociale. Comunicările rele cu siguranță strică bunele maniere (I Corinteni 15:33).
„călăuza tinereții ei” este soțul ei. Ea îl părăsește îngrozitor, când are intimitate cu un alt bărbat. O astfel de trădare este odioasă, pentru că el a fost tovarășul ei din tinerețe. Au împărtășit minunatele plăceri ale unei căsnicii tinere. Regulile sexuale ale unui tată pot fi părăsite, dar tatăl nu este părăsit cu adevărat de adulterul unei fiice căsătorite.
Scriptura descrie soția din tinerețea unui bărbat (Pr 5:18; Is 54:6; Ioel 1:8; Mal 2:14-15). Dacă căsătoria are loc nu prea mult după maturitatea sexuală, ea permite soților și soțiilor tinere (sau, întinerate?). Proverbul a presupus practica Evreiască de a se căsători devreme. Vârstele întârziate de astăzi pentru căsătorie se datorează gândirii nebunești și pregătirii proaste a copiilor, ducând la ani de frustrare și tentație sexuală. Majoritatea tinerilor de astăzi nu sunt suficient de maturi pentru căsătorie.
Viața poate fi împărțită în mai multe etape. Copilul acoperă de la naștere până la vârsta de cinci ani; copilăria acoperă perioada de la cinci ani până la pubertate; și tinerețea acoperă perioada de la pubertate la majoritate, unde majoritatea este mai aproape de 30, nu de 18, așa cum presupun mulți astăzi (Numeri 4:3; I Cronici 23:3; Luca 3:23). Căsătoria pentru Evrei a avut loc în general în această etapă numită tinerețe (Lev 27:1-7; Deut 1:39; I Sam 12:2; Ecl 11:10; Iona 4:11; I Cor 7:9,36; I Tim 4. :12).
Un tată călăuzește o fată în copilărie, învățând-o frica de Domnul și regulile virtuții evlavioase, așa cum sunt predate în Biblie (Pr 4:1; 17:6; 22:15; Ps 34:11; Ef 6:4) . Este de datoria lui să-i păstreze fecioria (puritatea sexuală?) pentru căsătorie (Deut. 22:13-21; I Cor 7:36-38). Povara nu ar trebui să fie a fetei, ci a tatălui, pentru că el ar trebui să o protejeze de poftele și metodele masculine pe care le cunoaște bine. Lui, orice pretendent (adică, la el; către el), ar trebui să-și adreseze întrebarea (întrebările).
Tații au un rol important în pregătirea fiicelor, pentru că el este principalul conducător și învățătorul familiei (Geneza 18:19; Ios. 24:15; Efeseni 6:4). O mamă nu poate face la fel de bine, deși are propria ei perspectivă și experiență despre dragoste, căsătorie, și sex. Tații să le învețe și pe fiice despre purtarea virtuoasă și să le avertizeze cu atenție despre oamenii răi, pentru că tații au înțelepciune instinctivă cu privire la astfel de lucruri și le pasă mult de viitorul fiicelor lor.
Tații ar trebui să controleze activitățile de curte (de a curta?) sau întâlniri pentru a le ține pe fiice de la situații în care ar putea fi constrânse sau tentate să facă compromisuri. Iacov și-a pierdut fiica (Geneza 34:1-5). Dar dacă căsătoria avea loc devreme, la fel ca în cazul Evreilor, pregătirea și protecția paternă s-ar fi încheiat în timpul tinereții, când soțul avea să devină noul ghid.
Fiecare fată care se teme de Dumnezeu ar trebui să primească instrucțiunile tatălui ei cu inima pregătită. Și fiecare femeie căsătorită ar trebui să-și amintească de ghidul tinereții ei și de legământul pe care l-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Datorită locului ei în creație și rolului lui Dumnezeu pentru ea, ea va fi judecată sever pentru infidelitate sexuală. Dar pentru fiecare Maria care se pocăiește, există un Mântuitor iertător!
Dumnezeu se așteaptă ca soții să le călăuzească soțiile (Geneza 3:16; I Cor 11:3). Un soț putea anula jurămintele unei soții la fel de ușor ca și ale unei fiice (Numeri 30:8) și era datoria lui să o instruiască (I Corinteni 14:35). Bărbații au luat (au făcut) deciziile importante pentru familii, așa cum ar trebui (Geneza 18:19; Ios. 24:15). Un cuplu tânăr cu soția care urmează de bunăvoie un soț evlavios și bine pregătit este un lucru minunat, deși este foarte rar să găsiți astfel de căsătorii astăzi.
Caracterul pervers al femeii ciudate (străină) este capacitatea ei de a-l trăda pe soțul tinereții sale într-un mod atât de dureros. Multe femei nu-și pot imagina să facă așa ceva. Dar o adulteră are un suflet deformat, ceea ce îi permite să comită un păcat atât de mare cu puțină vinovăție sau remușcări (Pr 30:20). Să se ferească (sau: sa fie avertizați) adulterii proști, dacă o femeie și-a trădat soțul să fie cu tine, te va trăda și mai ușor și mai repede pentru a fi cu altul.
„Legământul Dumnezeului ei” este legământul ei de căsătorie (Mal 2:14; Ezek 16:8). Adultița își părăsește soțul și, de asemenea, uită de Dumnezeul ei și de legământul pe care l-a făcut înaintea Lui de a fi o soție credincioasă. Căsătoria în Biblie a fost mult mai mult un legământ și sărbătoare decât o ceremonie ritualică. Accentul pus pe o ceremonie religioasă și superficială este de la Roma și sacramentul ei artificial al căsătoriei sfinte.
Iov a făcut un legământ cu ochii lui când s-a căsătorit (Iov 31:1). Fiecare mire și mireasă ar trebui să facă același lucru în angajamentele (legământele) lor (Pr 6:25; Matei 5:28). Întrucât femeia a fost făcută pentru bărbat, credincioșia sexuală este și mai obligatorie pentru femeie (I Corinteni 11:9; Gen 2:18-25). Te șochează acest gând? Luați în considerare distincțiile pe care Dumnezeu le-a făcut între bărbatul și femeia (Geneza 38:8,24; Ex 21:10; Deut 21:10-14; 22:20; 24:1-4; 25:11-12).
Lăsați femeile să citească Numeri 5:11-31 pentru a vedea cum i-a ajutat Dumnezeu pe soți împotriva soțiilor care au înșelat (sau, soțiile înșelatoare) și severitatea cu care le-a judecat. Acest pasaj reflectă mintea Domnului, indiferent de ce ar putea gândi lumea despre ea (pasajul). Nu lăsa să se ridice în inima ta răzvrătire împotriva ei, căci este absolut corect / drept (Ps 119:128). O femeie își datorează fidelitatea sexuală soțului ei și Dumnezeului în fața căruia a jurat să fie credincioasă. Soțul ei își datorează fidelitatea sexuală mai direct lui Dumnezeu, dar ambii sunt infractori capitale.
O căsătorie biblică nu a avut loc fără un legământ, și un legământ de căsătorie adecvat (propru?) va include cu siguranță voința lui Dumnezeu de fidelitate sexuală pentru ambele părți ale căsătoriei (Lev 20:10; Deut 22:13-21; 23:17; Evr 13:4). ). Ar trebui să implice mult mai mult decât cuvintele ușoare și banale mormăite în majoritatea ceremoniilor de 5 minute care se numesc “nunți” astăzi. Să fie complet detaliat și să fie scris, ca să se poată face apel în viitor.
Cititor Creștin, ca copil al lui Dumnezeu și mireasă a lui Isus Hristos, cât de credincios ești Tatălui și Soțului tău? Ai părăsit ghidul tinereții tale pierzându-ți prima dragoste pentru Iubitorul sufletului tău (Apocalipsa 2:4)? Ai uitat legământul Dumnezeului tău pe care l-ai făcut la botez, când i-ai încredințat lui Hristos restul vieții tale? Este ușor să limitezi acest proverb la adulterul sexual, dar nu trece cu vederea adulterul tău spiritual.
Isus Hristos i-a numit pe poporul Său compromițător adulteri și adultere pentru a intensifica natura odioasă a idolatriei sau a lumeștii (Ezec 16; Iacov 4:4; etc.). Durerea, trădarea, și perversitatea adulterului creează o comparație adecvată pentru orice abatere de la a-L iubi pe Dumnezeu pe deplin și numai. El cere, așteaptă, și merită toată inima, mintea, sufletul, și puterea ta! El este un Dumnezeu gelos și nu poți să-L slujești altfel (Ios 24:19).
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.