Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.

Ce vei face pentru bani? Cât de mult vrei să fii bogat? Veți auzi un avertisment despre dorința de a fi bogat? Testează-ți caracterul și înțelepciunea. Citiți mai departe.

Iată unul dintre cele mai dificile proverbe ale lui Solomon. Dar poți găsi o lecție înțeleaptă și un avertisment, dacă te uiți cu atenție și sârguință. Îți dorești suficientă înțelepciune pentru a-ți face timp să citești acest proverb, să-l consideri cu sobru, și să înțelegi următoarele comentarii? Dragostea de bani este rădăcina oricărui rău, și distruge viețile oamenilor, dar săracii încă mai tânjesc la ei (bani) / ele (bogățiile)!

Comentatorii văd două opțiuni. Fie, un om bogat se poate răscumpăra din necazuri, dar săracii evită cele mai multe pericole neavând nimic care să atragă dușmani. Sau, bogăția unui om bogat atrage furturi și amenințări, în timp ce sărăcia îi protejează pe săraci de asemenea violențe. În prima variantă, atât bogăția, cât și sărăcia sunt bune; în a doua variantă, bogățiile sunt rele, și sărăcia este bună. Aceste interpretări sunt obscure; există o lecție mai clară și mai simplă.

O răscumpărare este prețul plătit pentru eliberarea din captivitate, pentru a elimina o pedeapsă, sau pentru a restabili o condiție anterioară (Pr 6:35; Ex 21:30; 30:12; Iov 33:24; 36:18). Mulți bărbați (oameni) își pierd sufletul prin faptul că nu renunță la căutarea bogățiilor. Ambiția și bogăția devin prețul de răscumpărare al vieții lor. Dorința de a fi bogați și de a avea succes este prețul, sau costul, vieții lor. Când mor pe patul lor, bărbații (oameni) care au urmărit / fugit după bogățiile toată viața au o viață goală.

Ei nu își vor răscumpăra sufletele alegând mulțumirea decât / asupra pofta și lăcomia. Ei își sacrifică viața pentru bani, și apoi merg în mormânt fără nimic (Ecl 5:10-17). Un om bogat se putea bucura de viață, natural și spiritual, dacă n-ar iubi banii. Ar putea fi pașnic și liniștit, dar alege obsesia de a dobândi și mai mult. Această fascinație nebună și distructivă pentru bogății este o boală comună (Ecl 6:1-6).

Pavel a avertizat: „Dar evlavia cu mulțumire este mare câștig. Fiindcă noi nu am adus nimic în lume și cu siguranță nu putem duce nimic din ea. Dar având hrană și îmbrăcăminte, să fim mulțumiți cu acestea. Dar cei ce intenționează să fie bogați, cad în ispită și în cursă și în multe pofte nebune și vătămătoare, care afundă pe oameni în distrugere și pieire. Fiindcă iubirea de bani este rădăcina a toată răutatea, după care unii, lăcomindu-se, s-au rătăcit de la credință și s-au străpuns pe ei înșiși cu multe întristări” (I Tim 6:6-10).

Pericolul este clar – bogățiile te pot distruge. Dacă un om iubește banii, își va sacrifica sufletul și orice altceva pentru a-i obține (Pr 15:27; 11:17,29; Hab 2:9-11). Bogățiile sunt prețul de răscumpărare al vieții lui. Și-ar putea cumpăra libertatea și liniștea / pacea, dar nu va plăti prețul, care este renunțarea la urmărirea bogățiilor și a se mulțumi cu ceea ce are. El rămâne un sclav.

Isus a iubit un conducător tânăr și bogat, care nu a renunțat la bogățiile sale pentru a-L urma pe Fiul lui Dumnezeu. El nu și-ar fi răscumpărat, sau nu și-ar fi cumparat viața napoi (Matei 19:16-22). Isus știa că alegerea era la fel de grea ca o cămilă care trece prin urechea unui ac (Matei 19:23-26), dar El a mai învățat că oamenii ar trebui să fie dispuși să plătească orice preț pentru a-și salva sufletele (Matei 16:26).

Dar (ce despre) săracii? Cum se leagă a doua propoziție a proverbului de prima? Știți că are legătură, sau ar fi un proverb separat. Dar vezi și „dar” disjunctiv care îl conectează. Prin urmare, există un contrast înrudit în a doua frază.

Săracii trăiesc fără multe dintre fricile, grijile, și poverile pe care le suportă / îndura bogații – chiar dorm mai bine (Ecl 5:12). Îi privesc pe bogați în căutarea lor zadarnică și necazoasă a bogăției (Ps 39:6), și îl văd pe (omul) bogat murind la fel ca un nebun sărac (Ps 49:6-13). Dar ei nu vor învăța din lecția obiectului, și nu vor auzi pe cei înțelepți mărturisind că bogățiile sunt deșertăciuni. Ei se plâng de sărăcia lor și își doresc bogăția celor bogați.

Cum poți avea încredere în interpretarea dată mai sus, mai degrabă decat cele două popularizate de comentatori? Cele două clauze sunt legate / relate; cele două clauze sunt contrastate; mustrarea nu este același lucru cu / ca și pericolul sau necazul; și săracii refuză mustrarea mai degrabă să nu audă vreuna. Și puteți găsi instrucțiuni relate sau similare în alte proverbe (Pr 10:15,22; 11:4,28; 13:7; 14:20; 15:27; 18:11; 19:1,4,7; 22:1,2; 23:4-5; 28:3,6,11,20,22; 30:7-9).

Dacă ești bogat, ești în mare pericol de a pierde Împărăția lui Dumnezeu (Matei 19:23-26). Bogații au fost, în general, persecutori, mai degrabă decât patroni, ai Creștinilor (Iacov 2:6-7). Este de datoria ta în fața lui Dumnezeu să te opui încrederii în bogățiile tale, și este privilegiul tău în fața lui Dumnezeu să fii dispus să dai banii tăi pentru a pune stăpânire / mâna pe viața veșnică (I Tim 6:17-19).

Dacă ești sărac, mulțumește-te cu asta (Iacov 1:9-11; Iacov 2:5; I Cor 1:26-29). Realizați că evlavia cu mulțumire este cu adevărat un mare câștig (I Tim 6:6; Evrei 13:5). Amintiți-vă și credeți multele mustrări ale bogățiilor lui Solomon în Proverbe și Eclesiastul (Pr 10:22; 15:16; 16:8; 28:6; Ps 37:16; Ecl 1:16 – 2:11). Dacă aveți nevoie de mai mult, rugați-vă cu înțelepciune pentru o creștere moderată, și faceți orice schimbări evlavioase pe care Biblia le aprobă (Pr 30:7-9; I Tesaloniceni 4:11-12).

Bogățiile sunt de obicei un blestem. Ai ajuns fără nimic; vei pleca fără nimic; și lui Dumnezeu nu-i pasă cât ai adunat în timpul vieții tale. Răscumpărați-vă sufletul de închinarea nebună a materialismului și a succesului din această lume și, în schimb, ascultați mustrarea înțelepciunii. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, slujiți unui singur stăpân, și adunați comori în ceruri (Matei 6:19-21,24,33). În curând vei fi bucuros că ai făcut-o.

↑