Nu este bine să mănânci multă miere; așa și pentru oameni să caute propria lor glorie nu este glorie.

Puțină miere merge departe (adică, doar puțin ar trebui să mănânci). Dulceața ei depășește majoritatea alimentelor, astfel încât o cantitate mică îți poate satisface gustul și apetitul. Răsfățarea cu mai mult decât puțin va aduce greață și boală (Pr 25:16). În același mod, să dorești sau să cauți laudă de la oameni, pentru a-ți aduce mai multă slavă, nu este slavă. Este dezgustător, grețos / provoacă greață, și rușinos.

Iată un proverb grozav cu o lecție valoroasă. Ca în multe proverbe, comportamentul uman este comparat cu un fapt natural. Solomon a folosit cunoștințele universale despre dulceața mierii pentru a condamna ambiția și dorința oamenilor de a-și căuta propria laudă. Anunțate / spuse / declarate într-un mod concis, aceste câteva cuvinte sunt utile (de ajutor), intrigante, și puternice pentru a învăța înțelepciunea divină.

În această generație artificială, cei mai mulți sunt ignoranți despre miere. Sunt dependenți de dextroză, fructoză, glucoză, lactoză, maltoză, zaharoză, sirop de porumb, și alți îndulcitori populari, care stimulează mai degrabă decât satisface apetitul. Când ai mâncat ultima dată niște miere? Dar pentru cei informați, mierea este o hrană de lux creată de Dumnezeu în folosul / pentru profitul tău (Pr 24:13).

DOMNUL a descris Canaanul, țara făgăduinței (promisiuni/e) a lui Israel, ca pe o țară în care curge lapte și miere (Ex 3:8; Deut 8:7-9). Până și mana pe care El a dat-o lui Israel timp de patruzeci de ani a avut gust de napolitană făcută cu miere (Ex 16:31). Nimeni nu poate nega că mierea este dulce. Este de două ori mai dulce decât zahărul. În rețetele care necesită zahăr, doar jumătate din cantitatea de miere va funcționa.

A căuta complimente, laudă, sau glorie este la fel de nebun ca îmbuibare / a te înfuleca cu miere – devine rapid revoltător. Înțelepții evită laudele, chiar dacă cei mai mulți astăzi sunt obsedați de ea / ele (laudă / laudele) (II Tim 3:1-5). Încercarea de a-ți crește gloria și popularitatea va fi dezgustător pentru alții care te privesc. Ceea ce credeai că este dulce va deveni greață / grețos. Orice onoare pe care trebuie să o cauți nu este cu adevărat onoare, pentru că nu este reală sau sinceră, și cei care o oferă / dau sunt jigniți de ea.

Cei mai mulți din ziua de azi se satură de miere – urăsc smerenia și modestia. Este cea mai auto-adorată, egocentrică, autoservitoare, și infantilă generație din istorie. Au făcut narcisism și iubirii de sine forme de artă. Ei au inventat jucării copilărești precum Facebook, selfie-uri (făcând fotografii cu sine), tweet-uri, „comentari”, „adepți”, „aprecieri”, „prieteni”, etc. Ei oferă lumii gândurile, preferatele / preferințele, și detaliile vieții lor, deși nimeni nu le-a cerut sau îi pasă. Puteți observa cu ușurință coborârea omenirii în nebunia diavolească a aroganței și a îngâmfatului neîngrădit / necontrolat / nestăpânit / necontrolat.

Moise a fost unul dintre cei mai mari conducători ai lui Israel, dar a fost cel mai blând om de pe pământ – nu voia / a vrut glorie (Numeri 12:3). Dumnezeu l-a apărat pe acest om smerit pedepsind aspru pe cei care îl acuzau / l-au acuzat de mândrie (Numeri 12:1-15; 16:1-40). Înțelepții (bărbați) și femeile sfinte vor căuta ambele să fie blânzi (Matei 5:5; Iacov 3:13; I Petru 3:4), așa cum a făcut Pavel în urma lui Isus Hristos (II Corinteni 10:1). El s-a lăudat doar când a fost forțat să facă acest lucru pentru folosul / profitful altora (II Corinteni 12:11).

Ați auzit vreodată un compliment din spate (‘prin ușa din spatele casei’) – când o persoană îi mulțumește lui Dumnezeu pentru că la făcut atât de înzestrat? Ți-ai dat vreodată unul? Rușine! Poți să te reții într-un grup și să nu vorbești decât dacă te întreabă alții? Regula apostolică este să respingi deșertăciunea slavei pentru tine și să faci pe alții și lucrurile lor mai importante decât tine (Filipeni 2:3-4).

Dacă tânjești laudă și slavă, atunci așteaptă ca alții să îți dea ceva, ca să poți ști că este sincer și meritat (Pr 25:6-7; 27:2). Dacă trebuie să așteptați mult timp, fiți siguri că nu meritați niciunul / nimic. De ce vrei măcar laude, nenorocitule îngâmfat și egoist? Lăudați pe altcineva! Este mai binecuvântat să dai decât să primești, mai ales în această chestiune.

Când o persoană îți vorbește despre un eveniment din viața sa, este răspunsul tău tipic să ridici un eveniment sau o conexiune similară din viața ta, și să treci cu vederea punctul prețios pe care îl face persoana respectivă? Rușine! Te saturi (înfuleci / îmbuibești) cu miere, și nici măcar nu știi asta. Rușine! Taci / închideți gura despre tine. Ei nu vor să știe despre tine, sau ar fi întrebat.

Singura aprobare reală care contează este aprobarea lui Dumnezeu. Respinge lauda oamenilor pentru lauda lui Dumnezeu, și te va feri de o cursă îngrozitoare (Ioan 5:44; 12:43). Diotref nu a putut respinge onoarea omului, așa că iubitul Ioan l-a reproșat aspru (III Ioan 1:9-11). Amintiți-vă că orice lucru foarte apreciat de oameni este o urâciune / abominație pentru Dumnezeu / înaintea Domnului (Luca 16:15).

Dacă te vei examina în oglinda Scripturii, vei vedea destule cupe și diformități pentru a te smeri / tine umil și a evita / să eviți gloria de la oameni (Iacov 1:21-25). Smeriți-vă sub mâna puternică a lui Dumnezeu, și El vă va înălța la timpul potrivit (I Petru 5:6-7). Cădeți la picioarele lui Isus Hristos, și El vă va înălța la o slavă mai mare (Apocalipsa 1:17-20).

↑