Proverbe 2:14

Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;

Păcătoșii se bucură de păcat. Conștiința lor este rar întristată, și sufletul lor este rar supărat (vexat). Sunt încântați de oportunitatea de a păcătui, și consideră că este un mare sport să vadă acțiunile perverse ale altor păcătoși. Ei fac răul, și le face plăcere ca alții să facă răul. Acesta este caracterul oamenilor răi, și oamenii înțelepți îi vor evita cu orice preț.

Solomon l-a învățat pe fiul său beneficiile înțelepciunii, cunoașterii, discreției, și înțelegerii (Pr 2:10-11). Aceste binecuvântări l-ar salva de bărbații și femeile răi (Pr 2:12-19). Ele l-ar conduce în compania oamenilor evlavioși și în binecuvântările lor (Pr 2:20-21), și l-ar păzi de judecata celor răi (adică, judecata care ar veni pesti cei răi) (Pr 2:22).

Cei răi nu se gândesc niciodată la Dumnezeu: El nu este în toate gândurile lor (Ps 10:4). Se grăbesc în viață cu gânduri doar de a-și face plăcere. Ei nu tremură la avertismentele Lui Dumnezeu. Sunt entuziasmați de păcat. Asemenea lui Ahab, ei se vând pentru a face răutate înaintea Domnului (I Împărați 21:25-26). Condamnarea lor vine repede (II Pet 2:3).

Acești oameni răi nu sunt ca Lot, nepotul drept al lui Avraam. Sufletul lui era supărat (vexat) zilnic în timp ce trăia ca un compromis (compromisor) trupesc cu păcatul în cetatea Sodoma (II Petru 2:6-8). Dar cei răi sunt supărați (vexați?) doar când nu pot păcătui (Pr 4:16; Mica 2:1)! Ei iubesc păcatul. Și le place să-i privească pe alții păcătuind, chiar și în mod atroce. Gândește-te la Hollywood!

Lumea este plină de asemenea nebuni. Pavel i-a descris pe aceiași ca: „să nu mai simțim” (adică, a nu amai? putea avea simți), și „s-au dedat ei înșiși desfrânării, pentru a lucra toată necurăția cu lăcomie” (Efeseni 4:17-19). Motivul acestei stări oribile este vanitatea minții lor, înțelegerea lor întunecată, și inimile lor orbite. El a avertizat să nu trăiești ca ei (a avertizat împotriva a trăind ca ei).

Oamenii au respins adevărul Lui Dumnezeu în creație, așa că i-a orbit (Romani 1:18-21). Ei au creat în mod prostește versiuni ale zeilor pe placul lor (Romani 1:22-23), așa că Dumnezeu le-a orbit și mai mult mințile pentru a-și face lucruri abuzive și incomode (Romani 1:24-31). Deși știau că astfel de păcate merită moartea, ei au păcătuit și s-au bucurat să păcătuiască și alții (Romani 1:32).

Această generație măgulește bărbații (oamenii) răi. Păcatul nu mai este un lucru oribil cu consecințe. Păcatul este un material bun pentru comedii și glume pentru divertisment. Dar numai proștii își bat joc de păcat (Pr 10:23; 14:9). Nu numai că păcatul distruge viețile oamenilor, ci ofensează un Dumnezeu sfânt și drept.

Valoarea înțelepciunii este mântuirea (salvarea) de (la) astfel de oameni răi (Pr 2:10-15). Tânăre, iubește și caută înțelepciunea pentru a fi salvat (eliberat) de stilul lor de viață și de judecata oribilă. Desfătă-te în Domnul (Ps 37:4). Fugi de poftele tinereții (II Tim 2:22). Urmărește în schimb evlavia (Tit 2:6).