Proverbe 2:1

Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,

Iată două condiții pentru a înțelege frica de DOMNUL și pentru a găsi cunoașterea lui Dumnezeu (Pr 2:5). Aceste două trăsături separă înțelepții de oamenii proști; ei separă oamenii evlavioși de oamenii profani. Cititorule, este important pentru tine să te examinezi și să stabilești (să determinați) dacă ai aceste două trăsături, dacă îndeplinești aceste două condiții, pentru înțelepciune.

Solomon a enumerat în context șase condiții prealabile ale înțelepciunii pentru fiul său (Pr 2:1-5). Dumnezeu dă înțelepciune. Pentru a-l dobândi, trebuie să îndeplinești condițiile Lui (Pr 2:6-9). Dacă instituțiile păgâne de învățământ superior pot cere condiții prealabile pentru prostiile lor de respingere a lui Dumnezeu, atunci cu siguranță aceste condiții pentru înțelepciunea divină ar trebui să primească cea mai mare atenție și efort.

„Dacă vei primi cuvintele mele” este prima condiție. Înțelepciunea cere să asculți pe altcineva. Dacă crezi că ești deja înțelept, nu te vei smeri să înveți de la altul. Un spirit de predare este necesar pentru învățare. Majoritatea bărbaților (oamenilor in general) sunt înșelați în mod arogant cu privire la propria lor înțelepciune, așa că le detestă corectarea sau instrucțiunile de la alții.

Solomon l-a implorat și l-a îndemnat pe fiul său să se smerească și să fie instruit de înțelepciunea și experiența superioară a tatălui său. Fiecare fiu care va fi înțelept trebuie să țină seama de același avertisment. Nebunia păcătoasă a tinereții este cea care face ca fiecare generație să respingă înțelepciunea părinților lor. Înțelepciunea unui tată asupra unui fiu este foarte mare în grad și în toate categoriile.

Orice învățare necesită instruire, dar bărbaților (oamenilor) le este greu să-i asculte pe alții. Ei presupun că opiniile lor sunt mai bune. Ei vor să învețe în loc să asculte. Ei preferă să pună la îndoială, să argumenteze, să dezbată, sau să reziste. Doar câțiva sunt suficient de nobili pentru a asculta și a primi instrucțiuni (instruire). Orice progres necesită schimbare, dar puțini sunt dispuși să permită unei alte persoane să le schimbe.

Duhul Sfânt i-a lăudat pe Bereeni ca fiind nobili pentru mintea lor pregătită să primească instrucțiuni de la apostolul Pavel (Fapte 17:11). Corneliu era total dedicat să audă tot ce trebuia să-l învețe Petru (Fapte 10:33). Și Lidia a dat atenție lucrurilor spuse de Pavel lângă un râu în Filipi (Fapte 16:14). Doamne Dumnezeule, pregătește mai multe astfel de inimi pentru a auzi.

„vei ascunde poruncile mele în tine” este a doua condiție (Pr 2:1). Odată ce ești învățat ceva, trebuie să-l reții. Mulți oameni aud lucruri minunate, dar lucrurile trec prin minți goale; nu găsesc acolo un loc de cazare. Tu ascunzi Cuvântul lui Dumnezeu în inima ta, revizuindu-l suficient pentru a-l aminti (Ps 1:2; 119:11; Luca 2:19,51).

Solomon a repetat de multe ori această regulă despre păstrarea instrucțiunilor (Pr 3:1; 4:4; 6:20; etc.). Nu puteți lăsa lucrurile bune pe care le auziți să scape (Evrei 2:1-3), sau le veți pierde beneficiul (I Corinteni 15:2), și veți primi judecata lui Dumnezeu pentru neglijență. Pavel i-a certat pe Evrei că au avut nevoie să audă din nou faptele elementare ale Evangheliei (Evrei 5:12-14). David a spus: „Îmi voi aminti” (Ps 77:10-11). Asa ar trebui si tu! Fii atent și rețintiv!