Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Poți discerne (distinge?) motivele? Poți să faci o judecată dreaptă? Înțelepții recunosc ispitele / tentațiile și slăbiciunile oamenilor pentru a judeca cu prudență persoanele și situațiile. Puterea și influența unui prinț, precum și banii și generozitatea celor bogați, atrag adulatori și lipitori. Mulți care cer favoruri de la cei puternici, și fiecare om care se împrietenește cu cei bogați, sunt în general oameni infidel și periculoși.
Proverbul este o observație a lui Solomon. Ca rege puternic și bogat, a experimentat mulțimea și hărțuirea constantă a petiționarilor care solicitau intervenția sa în numele lor. Pentru a-și învăța fiul, el a avertizat că un prinț ar avea și mulți astfel de adepți. Unii dintre acești bărbați (oameni) ar fi lipitori, cu puțin caracter pozitiv sau loialitate, și un om înțelept nu ar avea total încredere în cuvintele sau acțiunile lor.
Un alt proverb face / aduce lumină asupra acestui lucru / proverb. Solomon a scris: „Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc” (Pr 19:7). Când un bărbat (om) nu are bani sau putere, își pierde prietenii și frații, pentru că ei nu mai au niciun motiv să păstreze o relație. De fapt, le este frică că ar putea să le ceară ajutor, așa că ei fug / dispar! Aceștia se numesc prieteni de vreme frumoasă!
Aceste două proverbe împreună ajută la explicarea unuia în contextul apropiat, unde Solomon scrisese: „Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său” (Pr 19:4). Toate cele trei proverbe împreună descriu prieteni falși, bărbați (oameni) egoiști, adepți necredincioși, și lipitori periculoase (periculoși). Înțelepții trebuie să învețe să recunoască ispitele sufletelor oamenilor și, prin urmare, să aibă avantajul de a judeca corect cuvintele și acțiunile lor.
Solomon predase acest principiu și mai devreme. Acolo el a scris: „Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni” (Pr 14:20). Lecția este simplă: majoritatea bărbaților (oamenilor) au motive egoiste care îi determină să urmeze și să pretindă loialitate față de cei care i-ar putea beneficia. Este înțelegerea unui om înțelept care își amintește și ia în considerare această slăbiciune a majorității oamenilor și o ia în considerare atunci când emite (face) judecăți.
Chiar și bisericile lui Isus Hristos au asemenea oameni răi care se strecoară din când în când. Iuda a avertizat împotriva celor care îi admiră și îi lingușesc / măgulesc pe oameni pentru avantajul pe care speră să îl obțină (Iuda 1:16). Este o rușine profană că oamenii vor mărturisi Creștinismul și vor preface că sunt interesați de Evanghelie să bea din fluxul / izvorul de caritate care se revarsă dintr-o biserică evlavioasă și iubitoare. Doamne, așa cum s-a rugat David, izbăvește bisericile tale de copiii străini, a căror gură vorbește deșertăciune, și mâna lor dreapta este o mâna dreaptă a minciunii (Ps 144:11).
Luați în considerare Domnul Isus Hristos. Au fost aceia care L-au urmat doar pentru prânzul gratuit de pește și pâine pe care El le furnizase. Erau atât de dornici și intenționați să-și asigure hrana gratuită, încât au încercat să-L facă rege cu forța (Ioan 6:1-27). El le-a mustrat și le-a batjocorit nebunia până au plecat (Ioan 6:28-71). Înțelepții vor recunoaște din această lecție nebunia inerentă a legăturii dintre medicamente și programe alimentare cu Evanghelia. Isus Hristos din Biblie a respins orice, chiar și aproape de practica sensibilă a căutătorilor.
Cum se aplică lecția? Luați în considerare Proverbele 31:30, unde bărbații sunt avertizați împotriva înșelăciunii favorurilor unei femei. Frica de Dumnezeu este singura măsură a unei mari soții. Bărbații prudenți văd ispita și slăbiciunea unei femei de a seduce un bărbat bun prin favoruri, și resping cuvintele și conduita ei ca lingușire. Chiar și o femeie odioasă poate fi plăcută în timpul curtarii (Pr 30:21-23)! Înțelepții cer frică independentă de Dumnezeu și zel spiritual.
Prietenia și serviciul adevărat nu au nimic de-a face cu avantajul sau beneficiul relației, deoarece ele se bazează pe principiile superioare ale fricii de Dumnezeu, carității Creștine, caracterul drept, și integritatea personală. Prietenii adevărați nu sunt mișcați de adversitate sau de sărăcie; vor pierde totul pentru a-și ajuta prietenul (Pr 17:17; 18:24; Ioan 15:13).
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Poți discerne (distinge?) motivele? Poți să faci o judecată dreaptă? Înțelepții recunosc ispitele / tentațiile și slăbiciunile oamenilor pentru a judeca cu prudență persoanele și situațiile. Puterea și influența unui prinț, precum și banii și generozitatea celor bogați, atrag adulatori și lipitori. Mulți care cer favoruri de la cei puternici, și fiecare om care se împrietenește cu cei bogați, sunt în general oameni infidel și periculoși.
Proverbul este o observație a lui Solomon. Ca rege puternic și bogat, a experimentat mulțimea și hărțuirea constantă a petiționarilor care solicitau intervenția sa în numele lor. Pentru a-și învăța fiul, el a avertizat că un prinț ar avea și mulți astfel de adepți. Unii dintre acești bărbați (oameni) ar fi lipitori, cu puțin caracter pozitiv sau loialitate, și un om înțelept nu ar avea total încredere în cuvintele sau acțiunile lor.
Un alt proverb face / aduce lumină asupra acestui lucru / proverb. Solomon a scris: „Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc” (Pr 19:7). Când un bărbat (om) nu are bani sau putere, își pierde prietenii și frații, pentru că ei nu mai au niciun motiv să păstreze o relație. De fapt, le este frică că ar putea să le ceară ajutor, așa că ei fug / dispar! Aceștia se numesc prieteni de vreme frumoasă!
Aceste două proverbe împreună ajută la explicarea unuia în contextul apropiat, unde Solomon scrisese: „Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său” (Pr 19:4). Toate cele trei proverbe împreună descriu prieteni falși, bărbați (oameni) egoiști, adepți necredincioși, și lipitori periculoase (periculoși). Înțelepții trebuie să învețe să recunoască ispitele sufletelor oamenilor și, prin urmare, să aibă avantajul de a judeca corect cuvintele și acțiunile lor.
Solomon predase acest principiu și mai devreme. Acolo el a scris: „Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni” (Pr 14:20). Lecția este simplă: majoritatea bărbaților (oamenilor) au motive egoiste care îi determină să urmeze și să pretindă loialitate față de cei care i-ar putea beneficia. Este înțelegerea unui om înțelept care își amintește și ia în considerare această slăbiciune a majorității oamenilor și o ia în considerare atunci când emite (face) judecăți.
Chiar și bisericile lui Isus Hristos au asemenea oameni răi care se strecoară din când în când. Iuda a avertizat împotriva celor care îi admiră și îi lingușesc / măgulesc pe oameni pentru avantajul pe care speră să îl obțină (Iuda 1:16). Este o rușine profană că oamenii vor mărturisi Creștinismul și vor preface că sunt interesați de Evanghelie să bea din fluxul / izvorul de caritate care se revarsă dintr-o biserică evlavioasă și iubitoare. Doamne, așa cum s-a rugat David, izbăvește bisericile tale de copiii străini, a căror gură vorbește deșertăciune, și mâna lor dreapta este o mâna dreaptă a minciunii (Ps 144:11).
Luați în considerare Domnul Isus Hristos. Au fost aceia care L-au urmat doar pentru prânzul gratuit de pește și pâine pe care El le furnizase. Erau atât de dornici și intenționați să-și asigure hrana gratuită, încât au încercat să-L facă rege cu forța (Ioan 6:1-27). El le-a mustrat și le-a batjocorit nebunia până au plecat (Ioan 6:28-71). Înțelepții vor recunoaște din această lecție nebunia inerentă a legăturii dintre medicamente și programe alimentare cu Evanghelia. Isus Hristos din Biblie a respins orice, chiar și aproape de practica sensibilă a căutătorilor.
Cum se aplică lecția? Luați în considerare Proverbele 31:30, unde bărbații sunt avertizați împotriva înșelăciunii favorurilor unei femei. Frica de Dumnezeu este singura măsură a unei mari soții. Bărbații prudenți văd ispita și slăbiciunea unei femei de a seduce un bărbat bun prin favoruri, și resping cuvintele și conduita ei ca lingușire. Chiar și o femeie odioasă poate fi plăcută în timpul curtarii (Pr 30:21-23)! Înțelepții cer frică independentă de Dumnezeu și zel spiritual.
Prietenia și serviciul adevărat nu au nimic de-a face cu avantajul sau beneficiul relației, deoarece ele se bazează pe principiile superioare ale fricii de Dumnezeu, carității Creștine, caracterul drept, și integritatea personală. Prietenii adevărați nu sunt mișcați de adversitate sau de sărăcie; vor pierde totul pentru a-și ajuta prietenul (Pr 17:17; 18:24; Ioan 15:13).
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.