Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Îți disprețuiește Dumnezeu închinarea, sau se bucură de ea? Ce contrast! DOMNUL Dumnezeu consideră închinarea unora o urâciune. Nu îi displace doar închinarea lor: El o urăște! Dar El se bucură de rugăciunile altora. Ce diferență! Este închinarea ta o duhoare abominabilă în nările Sale sfinte? Sau este El mulțumit de asta și de rugăciunile tale?
Când oamenii răi se închină lui Dumnezeu, indiferent cât de precis, sincer, sau costisitor ar fi efortul, este detestabil, dezgustător, și scârbos pentru El (Pr 21:27). El o urăște! El a spus lui Israel: „tămâia este o urâciune pentru mine – Sufletul meu urăște lunile voastre noi și sărbătorile voastre rânduite; ele sunt tulburare pentru mine; am obosit a le purta” (Is 1:12-14). „Urăsc, disprețuiesc zilele voastre de sărbătoare și nu voi mirosi aromă dulce la adunările voastre solemne” (Amos 5:21).
Dumnezeu urăște sacrificiile tale, rugăciunile, și închinarea, dacă vii cu păcat în viața ta. Ritualul fără dreptate este nesuferit / insuportabil / enervant pentru El. El vrea ascultarea ta, nu închinarea ta. Jertfa pe care o vrea Dumnezeu este o inimă zdrobită (Ps 51:17). El nu a vrut jertfe de la Israel: a vrut ascultare (Ier 7:22-23). „Și Samuel a spus: Îi fac DOMNULUI mai mare desfătare ofrandele arse și sacrificiile, decât ascultarea de vocea DOMNULUI? Iată, a asculta de el este mai bine decât sacrificiul, și a da ascultare decât grăsimea berbecilor” (I Sam 15:22).
Proștii se îmbracă în costume, merg la biserică, poartă / car Biblii, cântă imnuri, se înclină capetele / își închini capul, fac rugăciuni, și se închină cu păcatul în viața lor. Ei cred că astfel de exerciții religioase îl vor liniști pe Dumnezeu. Ei cred că El va trece cu vederea răutatea / stricăciunea lor, pentru că merg la biserică. Dar El urăște ipocrizia lor. Ei pretind / se prefac ca oamenii să-i considere mai bine / buni, dar Dumnezeu îi va dezvălui în mod jalnic și îi va distruge / nimici pe toți ipocriții (Pr 26:24-26; Iov 27:8; Ps 144:11-15).
Bărbații (oamenii) răi / stricați încearcă să găsească confort în ritual, religie, sau relicve. Israel s-a închinat șarpelui de aramă al lui Moise (II Împărați 18:4), Chivotul Legământului (I Sam 4:3), templul (Ieremia 7:4), și Scripturile (Ieremia 8:8). Catolicii poartă crucifixe, și Baptiștii participă la studii Biblice. Dar aceste lucruri nu au putere salvatoare / de mântuire. Ele pur și simplu adaugă condamnarea ipocriților, pentru că Dumnezeul gelos nu poate tolera folosirea prezumtivă a religiei de către pretendenții păcătoși.
Rugăciunile fără răspuns sunt vina ta, nu a lui Dumnezeu! El răspunde mereu celor drepți. S-ar putea să nu dea răspunsul pe care ei îl așteaptă, dar El răspunde întotdeauna. Este vina ta! „Iată, mâna DOMNULUI nu s-a scurtat, încât să nu poată salva, nici urechea lui nu s-a îngreunat, încât să nu poată auzi; Ci nelegiuirile voastre au făcut o despărțire între voi și Dumnezeul vostru și păcatele voastre au ascuns fața lui de voi, ca să nu asculte” (Isaia 59:1-2). Este vina ta! „Cel ce își întoarce urechea de la auzirea legii, chiar și rugăciunea lui va fi urâciune” (Pr 28:9).
Acuratețea închinării, corectitudinea doctrinei, și sinceritatea închinării nu au nimic de-a face cu asta. Lui Dumnezeu nu îi pasă cât de exact / precis, corect, sau sincer ești, dacă vii cu mai puțin decât o inima curată și tremurândă (Is 66:1-2). Nu vrea capul plecat; El vrea o inimă plecată (Is 58:3-7). Este mai bine să nu te rogi decât să te rogi (în fel) ipocrit (Apocalipsa 3:15-16).
Deși omul rău aduce jertfe costisitoare, deși dă multe ore din timpul său, deși conduce închinarea lui Dumnezeu cu mare ardoare, totuși Dumnezeu o respinge pentru rugăciunea simplă și săracă a sfinților Săi umili. Ce contrast! Indiferent cât de mult i se dă lui Dumnezeu sau unei biserici, singurul lucru pe care El va accepta este cererea umilă a unui om drept.
Dumnezeu se bucură de rugăciunea celor drepți – El o aude și îi răspunde cu plăcere. „Mult poate rugăciunea ferventă și puternică a unui om drept” (Iacov 5:16). „DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți” (Pr 15:29). Dacă părinții / tații păcătoși dau lucruri bune copiilor lor, cu cât mai mult le va da Dumnezeu lucruri bune copiilor Săi care Îl ascultă (Matei 7:11)? Această lecție este simplă și adevărată. Crede-o.
Ce îl face pe Dumnezeu să disprețuiască închinarea ta? Un singur păcat nemărturisit! David știa: „Dacă iau aminte la nelegiuire în inima mea, Domnul nu mă va asculta” (Ps 66:18). Petru a scris: „Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechile sale deschise la rugăciunile lor, dar fața Domnului este împotriva celor ce fac răul” (I Petru 3:12). Mărturisește-ți păcatele chiar acum!
Dacă te închini lui Dumnezeu cu păcatul în viața ta, îți agravezi starea oribilă în fața Lui. Îți vei aduce mânia sigură și geloasă asupra capului tău. Examinează-te! Pocăiește-te! Mărturisește-ți păcatele! Închinați-vă Domnului în frumusețea sfințeniei. Închinați-vă Lui cu reverență și cu frică evlavioasă. El este un foc consumător / mistuitor (Evrei 12:28-29).
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Îți disprețuiește Dumnezeu închinarea, sau se bucură de ea? Ce contrast! DOMNUL Dumnezeu consideră închinarea unora o urâciune. Nu îi displace doar închinarea lor: El o urăște! Dar El se bucură de rugăciunile altora. Ce diferență! Este închinarea ta o duhoare abominabilă în nările Sale sfinte? Sau este El mulțumit de asta și de rugăciunile tale?
Când oamenii răi se închină lui Dumnezeu, indiferent cât de precis, sincer, sau costisitor ar fi efortul, este detestabil, dezgustător, și scârbos pentru El (Pr 21:27). El o urăște! El a spus lui Israel: „tămâia este o urâciune pentru mine – Sufletul meu urăște lunile voastre noi și sărbătorile voastre rânduite; ele sunt tulburare pentru mine; am obosit a le purta” (Is 1:12-14). „Urăsc, disprețuiesc zilele voastre de sărbătoare și nu voi mirosi aromă dulce la adunările voastre solemne” (Amos 5:21).
Dumnezeu urăște sacrificiile tale, rugăciunile, și închinarea, dacă vii cu păcat în viața ta. Ritualul fără dreptate este nesuferit / insuportabil / enervant pentru El. El vrea ascultarea ta, nu închinarea ta. Jertfa pe care o vrea Dumnezeu este o inimă zdrobită (Ps 51:17). El nu a vrut jertfe de la Israel: a vrut ascultare (Ier 7:22-23). „Și Samuel a spus: Îi fac DOMNULUI mai mare desfătare ofrandele arse și sacrificiile, decât ascultarea de vocea DOMNULUI? Iată, a asculta de el este mai bine decât sacrificiul, și a da ascultare decât grăsimea berbecilor” (I Sam 15:22).
Proștii se îmbracă în costume, merg la biserică, poartă / car Biblii, cântă imnuri, se înclină capetele / își închini capul, fac rugăciuni, și se închină cu păcatul în viața lor. Ei cred că astfel de exerciții religioase îl vor liniști pe Dumnezeu. Ei cred că El va trece cu vederea răutatea / stricăciunea lor, pentru că merg la biserică. Dar El urăște ipocrizia lor. Ei pretind / se prefac ca oamenii să-i considere mai bine / buni, dar Dumnezeu îi va dezvălui în mod jalnic și îi va distruge / nimici pe toți ipocriții (Pr 26:24-26; Iov 27:8; Ps 144:11-15).
Bărbații (oamenii) răi / stricați încearcă să găsească confort în ritual, religie, sau relicve. Israel s-a închinat șarpelui de aramă al lui Moise (II Împărați 18:4), Chivotul Legământului (I Sam 4:3), templul (Ieremia 7:4), și Scripturile (Ieremia 8:8). Catolicii poartă crucifixe, și Baptiștii participă la studii Biblice. Dar aceste lucruri nu au putere salvatoare / de mântuire. Ele pur și simplu adaugă condamnarea ipocriților, pentru că Dumnezeul gelos nu poate tolera folosirea prezumtivă a religiei de către pretendenții păcătoși.
Rugăciunile fără răspuns sunt vina ta, nu a lui Dumnezeu! El răspunde mereu celor drepți. S-ar putea să nu dea răspunsul pe care ei îl așteaptă, dar El răspunde întotdeauna. Este vina ta! „Iată, mâna DOMNULUI nu s-a scurtat, încât să nu poată salva, nici urechea lui nu s-a îngreunat, încât să nu poată auzi; Ci nelegiuirile voastre au făcut o despărțire între voi și Dumnezeul vostru și păcatele voastre au ascuns fața lui de voi, ca să nu asculte” (Isaia 59:1-2). Este vina ta! „Cel ce își întoarce urechea de la auzirea legii, chiar și rugăciunea lui va fi urâciune” (Pr 28:9).
Acuratețea închinării, corectitudinea doctrinei, și sinceritatea închinării nu au nimic de-a face cu asta. Lui Dumnezeu nu îi pasă cât de exact / precis, corect, sau sincer ești, dacă vii cu mai puțin decât o inima curată și tremurândă (Is 66:1-2). Nu vrea capul plecat; El vrea o inimă plecată (Is 58:3-7). Este mai bine să nu te rogi decât să te rogi (în fel) ipocrit (Apocalipsa 3:15-16).
Deși omul rău aduce jertfe costisitoare, deși dă multe ore din timpul său, deși conduce închinarea lui Dumnezeu cu mare ardoare, totuși Dumnezeu o respinge pentru rugăciunea simplă și săracă a sfinților Săi umili. Ce contrast! Indiferent cât de mult i se dă lui Dumnezeu sau unei biserici, singurul lucru pe care El va accepta este cererea umilă a unui om drept.
Dumnezeu se bucură de rugăciunea celor drepți – El o aude și îi răspunde cu plăcere. „Mult poate rugăciunea ferventă și puternică a unui om drept” (Iacov 5:16). „DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți” (Pr 15:29). Dacă părinții / tații păcătoși dau lucruri bune copiilor lor, cu cât mai mult le va da Dumnezeu lucruri bune copiilor Săi care Îl ascultă (Matei 7:11)? Această lecție este simplă și adevărată. Crede-o.
Ce îl face pe Dumnezeu să disprețuiască închinarea ta? Un singur păcat nemărturisit! David știa: „Dacă iau aminte la nelegiuire în inima mea, Domnul nu mă va asculta” (Ps 66:18). Petru a scris: „Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechile sale deschise la rugăciunile lor, dar fața Domnului este împotriva celor ce fac răul” (I Petru 3:12). Mărturisește-ți păcatele chiar acum!
Dacă te închini lui Dumnezeu cu păcatul în viața ta, îți agravezi starea oribilă în fața Lui. Îți vei aduce mânia sigură și geloasă asupra capului tău. Examinează-te! Pocăiește-te! Mărturisește-ți păcatele! Închinați-vă Domnului în frumusețea sfințeniei. Închinați-vă Lui cu reverență și cu frică evlavioasă. El este un foc consumător / mistuitor (Evrei 12:28-29).
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.