Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Sărăcia sau bogăția, alegerea este a ta! Vei face alegerea azi, mâine, și a doua zi. Omul care se aplică cu sârguință profesiei sale și altor îndatoriri va fi bogat, dar omul care este leneș, sau un puturos, va fi sărac. Alegerea este a ta!
O mare ispită pentru bărbați, în special pentru bărbați tineri, este lenea cu privire la muncă. Solomon a avertizat adesea împotriva acestei erori, și aici a folosit sinecdocă pentru a reprezenta un om cu (prin?) mâna lui. El a folosit brațul (Pr 31:17), sufletul (Pr 13:4), sau omul întreg (Pr 22:29) alteori pentru aceeași lecție. Succesul necesită concentrare energică și efort persistent. Treci acum la treabă!
Deoarece mâna este o figură de stil pentru întregul om, nu vă lăsați distrași de ea (asta), așa cum fac unii cu limbajul metaforic. Cu toate acestea, leneșilor le place să-și țină mâinile în buzunare sau îndoite la piept (Pr 19:24), ceea ce cu siguranță le duce (aduce) viața la ruină (Ecl 10:18). Și este un fapt că angajatorii înțelepți notează strângerea de mână a unui solicitant, pentru că le este frică de strângerea de mână moale, efeminată, și slabă a unui ratat (perdant) leneș și / sau timid.
Lucrul (A lucra) pentru plată sau pentru profit este un privilegiu și o binecuvântare (Ecl 9:10). Omul evlavios atacă sarcinile zilnice cu zel și forță. Dacă este consecvent sârguincios, toate celelalte lucruri fiind egale, el va depăși rapid și cu mult omul care este leneș, lent, și evită munca grea. Aceasta este legea Lui Dumnezeu și a naturii, și este o lecție simplă de predat copiilor. Munca sârguincioasă aduce recompense financiare, și poate aduce propria recompensă emoțională într-o muncă bine făcută.
O mână lejeră reprezintă omul căruia îi lipsește energie sau sârguință, este înclinat să fie leneș sau puturos, neglijent, fără grijă atentă, sau neglijent / lejer, etc., în ceea ce privește îndatoririle sale. Un leneș este o persoană leneșă, care se sustrage de la muncă sau evită efortul. Genul ăsta de persoană amână munca cât de mult poate; îi deranjează (are resentimente împotriva) munca adevărată; urăște sarcinile care necesită concentrare și efort. El este un ratat (perdant) leneș.
Leneșul are întotdeauna scuze îngâmfate pentru lenea lui; el va respinge motivele temeinice chiar și de la șapte oameni care îl avertizează (Pr 26:16). Are o boală rea – lenea – și nu vrea să asculte de înțelepciune. Dragă cititor, zdrobește-ți gândurile și crede proverbul! Solomon a învățat mai multe într-o zi decât vei învăța tu într-o viață, și a scris prin inspirația Dumnezeului atotștiutor, Care știe toate lucrurile. Munca grea învinge! Treci la treabă!
Care sunt scuzele leneșului? El iubește somnul (Pr 20:13), care distruge bărbații și femeile și aduce sărăcia (Pr 6:6-11; 24:30-34). Îi place să îndoaie mâinile leneșe și să se ghemuiască sub pături dimineața. Îi place butonul de amânare de pe alarmă. Îi place să se întoarcă înainte și înapoi în pat ca o ușă cu (pe) balamale (Pr 26:14). Urăște diminețile. Este prea prost și dependent (are adicție) să doarmă pentru a-și da seama că un somn suplimentar îl poate face mai somnoros (Pr 19:15).
El se teme de adversitate sau dificultăți și îi displace (Pr 20:4). Nu va ară din cauza frigului. Întotdeauna caută o „zi de zăpadă” pentru a-și lua ziua liberă. În loc să-și îmbrace o haină și să lucreze oricum, îi place orice scuză pentru a rămâne acasă sau pentru a evita o slujbă dificilă. Binecuvântatul Dumnezeu îi va pune în cale spini suplimentari pentru a-l învăța sau a-l sfâșie (Pr 15:19; 22:5).
El este intimidat de provocări (probleme, încercări, etc.) (Pr 22:13; 26:13). Își imaginează un leu în drum. Cuvintele lui preferate sunt: „Nu pot face asta,” și „Nu va funcționa”. Planurile de afaceri sau de carieră pe termen lung sunt copleșitoare. El vrea ceva mai ușor; își dorește succesul care îi va cădea în poală. Deci, în loc să abordeze provocarea (probleme, încercări, etc.), el nu face nimic (Pr 26:14-15). Dar de când Adam a ales munca grea în loc să îmbrace Grădina, nu există o alternativă ușoară.
Îi deranjează (are resentimente împotriva) autoritatea și să îi fie spus de către altul ce să facă (Pr 19:10; 27:18; 30:22). Acest socialist crede că un trib cu toți șefii, sau toți Idienii, ar funcționa bine. Nu vrea să fie Indian sub un șef. Îi place să lucreze pentru el însuși. Rebeliunea lui îl împiedică să vadă că toți șefii au fost cândva Indieni harnici (Pr 17:2; 22:29).
El este sedus de idei zadarnice despre modalități mai ușoare și mai incitante de a face bani (Pr 12:11; 28:19). El se asociază cu cei nemulțumiți și ascultă scheme despre cum vor învinge ei sistemul (Pr 14:23; 21:5). Este mereu ocupat să-și planifice succesul viitor. El crede că și-a dat seama de viață mai bine decât Solomon și șapte oameni de succes (Pr 26:16).
Omul harnic râde de leneși și își batjocorește (bate joc de) cele cinci scuze, merge devreme la muncă în fiecare, zi și își atacă slujba cu energie și perseverență. El știe că viața este scurtă; el știe că Dumnezeu l-a făcut să lucreze; așteaptă cu nerăbdare să-și pună mâna diligentă pe un proiect; și o va face cu puterea lui (Ecl 9:10). El va stăpâni în curând peste leneșul în bogăție și onoare (Pr 12:24; 13:4; 22:29). Garantat!
Nimic nu s-a schimbat în 3000 de ani de când Solomon a scris aceste cuvinte. Și nimic nu s-a schimbat în 2000 de ani, de când Pavel și-a scris propriile avertismente împotriva leneșilor (Romani 12:11; I Tes 4:11-12; II Tes 3:6-13). Munca harnică este legea Lui Dumnezeu și legea succesului. Trebuie predat cu credincioșie și cu tărie, pentru că scuzele leneșilor nu s-au diminuat. Părinții trebuie să-i antreneze pe copii să muncească din greu și să urască și să respingă scuzele leneșului.
Există multe alte scuze pe care sufletele lene le folosesc, cum ar fi discriminarea după vârstă, credință, rasă, sau sex, cum ar fi lipsa de educație, lipsa de inteligență, lipsa prietenilor mai înalți în organizație etc. Dar cel mai înțelept om care a trăit vreodată a învățat aici și în alte locuri că munca grea va compensa oricare dintre aceste dezavantaje percepute (Pr 14:35; 17:2; 22:29).
Dacă puneți frica și iubirea de Dumnezeu pe primul loc în viața voastră și apoi lucrați cu sârguință la locul de muncă așa cum ar trebui, veți fi onorat și compensat. Garantat! Iosif a prosperat în Egipt, deși a avut o naționalitate greșită, un mediu de afaceri disprețuit, și începând ca un sclav înlănțuit. Daniel a prosperat timp de 70 de ani aproape de vârful Imperiului Babilonian, deși era o rasă disprețuită, o națiune dușmană, o religie urâtă, și a început ca un eunuc!
Creștinii ar trebui să fie cei mai sârguincioși lucrători din orice companie sau din orice loc de muncă. Lumea ar trebui să vadă un exemplu viu de energie concentrată, persistență intensă, și zel vesel de a face orice este necesar pentru a termina chiar și sarcinile neplăcute. Creștinii nu ar trebui niciodată să ia în considerare scuzele leneșului, deoarece acestea sunt contrare doctrinei sănătoase (Efeseni 6:5-8; Tit 2:9-10).
Binecuvântatul Domn Hristos a fost excepțional de harnic (Marcu 3:20-21; 6:31; Ioan 4:34; 9:4). Și apostolii au urmat marele Său exemplu (I Cor. 4:9-14; II Tes. 3:8). De fapt, iubitul frate Pavel s-a lăudat în harul Lui Dumnezeu că a muncit mai mult decât toți ceilalți apostoli (I Cor. 15:10). Există multe îndatoriri și privilegii de serviciu în Noul Testament pentru tine. Te poți, cititorule, lăuda că folosești cu sârguință harul Lui Dumnezeu în a le face (îndatoriri și privilegii de serviciu)?
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Sărăcia sau bogăția, alegerea este a ta! Vei face alegerea azi, mâine, și a doua zi. Omul care se aplică cu sârguință profesiei sale și altor îndatoriri va fi bogat, dar omul care este leneș, sau un puturos, va fi sărac. Alegerea este a ta!
O mare ispită pentru bărbați, în special pentru bărbați tineri, este lenea cu privire la muncă. Solomon a avertizat adesea împotriva acestei erori, și aici a folosit sinecdocă pentru a reprezenta un om cu (prin?) mâna lui. El a folosit brațul (Pr 31:17), sufletul (Pr 13:4), sau omul întreg (Pr 22:29) alteori pentru aceeași lecție. Succesul necesită concentrare energică și efort persistent. Treci acum la treabă!
Deoarece mâna este o figură de stil pentru întregul om, nu vă lăsați distrași de ea (asta), așa cum fac unii cu limbajul metaforic. Cu toate acestea, leneșilor le place să-și țină mâinile în buzunare sau îndoite la piept (Pr 19:24), ceea ce cu siguranță le duce (aduce) viața la ruină (Ecl 10:18). Și este un fapt că angajatorii înțelepți notează strângerea de mână a unui solicitant, pentru că le este frică de strângerea de mână moale, efeminată, și slabă a unui ratat (perdant) leneș și / sau timid.
Lucrul (A lucra) pentru plată sau pentru profit este un privilegiu și o binecuvântare (Ecl 9:10). Omul evlavios atacă sarcinile zilnice cu zel și forță. Dacă este consecvent sârguincios, toate celelalte lucruri fiind egale, el va depăși rapid și cu mult omul care este leneș, lent, și evită munca grea. Aceasta este legea Lui Dumnezeu și a naturii, și este o lecție simplă de predat copiilor. Munca sârguincioasă aduce recompense financiare, și poate aduce propria recompensă emoțională într-o muncă bine făcută.
O mână lejeră reprezintă omul căruia îi lipsește energie sau sârguință, este înclinat să fie leneș sau puturos, neglijent, fără grijă atentă, sau neglijent / lejer, etc., în ceea ce privește îndatoririle sale. Un leneș este o persoană leneșă, care se sustrage de la muncă sau evită efortul. Genul ăsta de persoană amână munca cât de mult poate; îi deranjează (are resentimente împotriva) munca adevărată; urăște sarcinile care necesită concentrare și efort. El este un ratat (perdant) leneș.
Leneșul are întotdeauna scuze îngâmfate pentru lenea lui; el va respinge motivele temeinice chiar și de la șapte oameni care îl avertizează (Pr 26:16). Are o boală rea – lenea – și nu vrea să asculte de înțelepciune. Dragă cititor, zdrobește-ți gândurile și crede proverbul! Solomon a învățat mai multe într-o zi decât vei învăța tu într-o viață, și a scris prin inspirația Dumnezeului atotștiutor, Care știe toate lucrurile. Munca grea învinge! Treci la treabă!
Care sunt scuzele leneșului? El iubește somnul (Pr 20:13), care distruge bărbații și femeile și aduce sărăcia (Pr 6:6-11; 24:30-34). Îi place să îndoaie mâinile leneșe și să se ghemuiască sub pături dimineața. Îi place butonul de amânare de pe alarmă. Îi place să se întoarcă înainte și înapoi în pat ca o ușă cu (pe) balamale (Pr 26:14). Urăște diminețile. Este prea prost și dependent (are adicție) să doarmă pentru a-și da seama că un somn suplimentar îl poate face mai somnoros (Pr 19:15).
El se teme de adversitate sau dificultăți și îi displace (Pr 20:4). Nu va ară din cauza frigului. Întotdeauna caută o „zi de zăpadă” pentru a-și lua ziua liberă. În loc să-și îmbrace o haină și să lucreze oricum, îi place orice scuză pentru a rămâne acasă sau pentru a evita o slujbă dificilă. Binecuvântatul Dumnezeu îi va pune în cale spini suplimentari pentru a-l învăța sau a-l sfâșie (Pr 15:19; 22:5).
El este intimidat de provocări (probleme, încercări, etc.) (Pr 22:13; 26:13). Își imaginează un leu în drum. Cuvintele lui preferate sunt: „Nu pot face asta,” și „Nu va funcționa”. Planurile de afaceri sau de carieră pe termen lung sunt copleșitoare. El vrea ceva mai ușor; își dorește succesul care îi va cădea în poală. Deci, în loc să abordeze provocarea (probleme, încercări, etc.), el nu face nimic (Pr 26:14-15). Dar de când Adam a ales munca grea în loc să îmbrace Grădina, nu există o alternativă ușoară.
Îi deranjează (are resentimente împotriva) autoritatea și să îi fie spus de către altul ce să facă (Pr 19:10; 27:18; 30:22). Acest socialist crede că un trib cu toți șefii, sau toți Idienii, ar funcționa bine. Nu vrea să fie Indian sub un șef. Îi place să lucreze pentru el însuși. Rebeliunea lui îl împiedică să vadă că toți șefii au fost cândva Indieni harnici (Pr 17:2; 22:29).
El este sedus de idei zadarnice despre modalități mai ușoare și mai incitante de a face bani (Pr 12:11; 28:19). El se asociază cu cei nemulțumiți și ascultă scheme despre cum vor învinge ei sistemul (Pr 14:23; 21:5). Este mereu ocupat să-și planifice succesul viitor. El crede că și-a dat seama de viață mai bine decât Solomon și șapte oameni de succes (Pr 26:16).
Omul harnic râde de leneși și își batjocorește (bate joc de) cele cinci scuze, merge devreme la muncă în fiecare, zi și își atacă slujba cu energie și perseverență. El știe că viața este scurtă; el știe că Dumnezeu l-a făcut să lucreze; așteaptă cu nerăbdare să-și pună mâna diligentă pe un proiect; și o va face cu puterea lui (Ecl 9:10). El va stăpâni în curând peste leneșul în bogăție și onoare (Pr 12:24; 13:4; 22:29). Garantat!
Nimic nu s-a schimbat în 3000 de ani de când Solomon a scris aceste cuvinte. Și nimic nu s-a schimbat în 2000 de ani, de când Pavel și-a scris propriile avertismente împotriva leneșilor (Romani 12:11; I Tes 4:11-12; II Tes 3:6-13). Munca harnică este legea Lui Dumnezeu și legea succesului. Trebuie predat cu credincioșie și cu tărie, pentru că scuzele leneșilor nu s-au diminuat. Părinții trebuie să-i antreneze pe copii să muncească din greu și să urască și să respingă scuzele leneșului.
Există multe alte scuze pe care sufletele lene le folosesc, cum ar fi discriminarea după vârstă, credință, rasă, sau sex, cum ar fi lipsa de educație, lipsa de inteligență, lipsa prietenilor mai înalți în organizație etc. Dar cel mai înțelept om care a trăit vreodată a învățat aici și în alte locuri că munca grea va compensa oricare dintre aceste dezavantaje percepute (Pr 14:35; 17:2; 22:29).
Dacă puneți frica și iubirea de Dumnezeu pe primul loc în viața voastră și apoi lucrați cu sârguință la locul de muncă așa cum ar trebui, veți fi onorat și compensat. Garantat! Iosif a prosperat în Egipt, deși a avut o naționalitate greșită, un mediu de afaceri disprețuit, și începând ca un sclav înlănțuit. Daniel a prosperat timp de 70 de ani aproape de vârful Imperiului Babilonian, deși era o rasă disprețuită, o națiune dușmană, o religie urâtă, și a început ca un eunuc!
Creștinii ar trebui să fie cei mai sârguincioși lucrători din orice companie sau din orice loc de muncă. Lumea ar trebui să vadă un exemplu viu de energie concentrată, persistență intensă, și zel vesel de a face orice este necesar pentru a termina chiar și sarcinile neplăcute. Creștinii nu ar trebui niciodată să ia în considerare scuzele leneșului, deoarece acestea sunt contrare doctrinei sănătoase (Efeseni 6:5-8; Tit 2:9-10).
Binecuvântatul Domn Hristos a fost excepțional de harnic (Marcu 3:20-21; 6:31; Ioan 4:34; 9:4). Și apostolii au urmat marele Său exemplu (I Cor. 4:9-14; II Tes. 3:8). De fapt, iubitul frate Pavel s-a lăudat în harul Lui Dumnezeu că a muncit mai mult decât toți ceilalți apostoli (I Cor. 15:10). Există multe îndatoriri și privilegii de serviciu în Noul Testament pentru tine. Te poți, cititorule, lăuda că folosești cu sârguință harul Lui Dumnezeu în a le face (îndatoriri și privilegii de serviciu)?
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.