Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
Unitatea nu este nimic fără aprobarea lui Dumnezeu. De fapt, este răzvrătire și trădare, dacă Dumnezeu nu aprobă. Păcătoșii vor ca sfinții să fie de acord cu ei și să se alăture proiectelor lor, dar Domnul cere copiilor Săi să evite și să respingă compania lor apropiată (Pr 1:10,15). Păcătoșii fac apeluri mari la cooperare și prietenie, dar inimile lor au scopuri foarte diferite.
Aici Solomon l-a avertizat pe fiul său, și pe toți tinerii, împotriva presiunii de la semeni a bărbaților păcătoși (Pr 1:10-19). Scopurile lor erau jaful și crima și, cu siguranță, vor fi distruși. Tinerii care se tem de Domnul ar trebui să stea departe de ei și să respingă toate apelurile pentru a se uni. Alergarea cu gașca este contrară evlaviei și aduce judecată.
Deși ar putea părea sigur să fii uniți cu majoritatea într-un efort nebun sau păcătos, Solomon, cu / prin Dumnezeu, și-a avertizat fiul lui că nicio forță combinată nu l-ar putea proteja de judecata lui Dumnezeu (Pr 11:21). Este poarta largă și calea largă, cu mulți călători uniți fericiți împreună în majoritate, care duce la distrugere și moarte (Matei 7:13-14).
Nu există siguranță sau sanctuar împotriva judecății în asocierea cu păcătoșii. Un Dumnezeu de aprobare care se bucură de respingerea ta a păcatului și a păcătoșilor este adevăratul sanctuar (Is 8:9-15). Când națiunile s-au adunat împotriva bisericii lui Dumnezeu în Vechiul Testament, El le-a batjocorit eforturile, știind că El va da putere poporului Său să-i distrugă (Mic. 4:11-13).
Părtășia și societatea cu sfinții evlavioși este minunată (Ps 133:1; Filipeni 1:3-5), dar este oribil când sfinții sunt uniți în mod inegal cu necredincioșii (Ps 144:11; I Cor 5:9-11). Comuniunea și unitatea în bisericile lui Hristos sunt mari binecuvântări (I Corinteni 12:12-27), dar părtășia cu păcătoșii este osândită (Efeseni 5:11-12). Cu toate acestea, unii oameni buni cu caracter slab nu pot rezista invitațiilor și presiunii oamenilor răi de a se alătura lor.
Iosafat era un astfel de om. Nepot al lui David și rege al lui Iuda, el nu a putut rezista invitațiilor lui Ahab, regele Israelului, la proiecte comune și căsătorii în familie (II Cronici 18:1-3). Ce zice Domnul? „Și Iehu, fiul lui Hanani, văzătorul, a ieșit să îl întâmpine și a spus împăratului Iosafat: Este drept să ajuți pe cei neevlavioși și să îi iubești pe cei care urăsc pe DOMNUL? De aceea este furie peste tine dinaintea DOMNULUI” (II Cronici 19:2).
Regele Ahab avea 400 de profeți în deplin acord în asociația sa de minister, dar aceștia nu se potriveau pentru un singur om care se temea de Dumnezeu și nu li se alătură. Pentru unul dintre cele mai interesante și puternice evenimente din Biblie, citiți despre adevăratul profet Mica care le-a respins cererile pentru unitate pentru a declara Cuvântul lui Dumnezeu (I Împărați 22:1-40). Iosafat a fost judecat pentru că s-a alăturat lui Ahab, dar Mica a fost binecuvântat pentru că i-a sfidat pe cei 400 de profeți ai lui Ahab.
Turnul Babel a fost primul efort cunoscut al omului de a uni toate popoarele pământului, dar DOMNUL a oprit lucrarea și i-a încurcat pe toți participanții. Glorie! În același loc două mii de ani mai târziu, regele Nebucadnețar s-a lovit de (a încercat să impună?) ecumenismul și unitatea religioasă, dar trei oameni credincioși nu au compromis adevărul cu orice preț și au dat peste cap festivitățile religioase. Toată slava lui Dumnezeu!
Copiii lui Dumnezeu pot avea adevărata pace numai atunci când puritatea este înălțată – curăția / puritatea adevărului și a dreptății. „Ieșiți din mijlocul lor”, este strigătul sfânt al apostolilor și al îngerilor (II Corinteni 6:14-17; Apoc. 18:4). Cele mai înalte binecuvântări și părtășie ale lui Dumnezeu o cer (II Corinteni 6:16 – 7:1). Nu există pace adevărată acolo unde puritatea este jertfită, doar pacea morții (Pr 21:16). Bisericile trebuie să respingă orice doctrină contrară (Romani 16:17-18; Tit 3:10-11).
Oamenii evlavioși se despart cu ușurință de cei care nu se tem de Dumnezeu și nu păzesc poruncile Lui. Ca Fineas, ei nu au nevoie să se roage cu privire la această problemă, ei iau cu râvnă o suliță și pun capăt petrecerii (Numeri 25:1-15). David nu dorea niciun compromis (compromisor?) lângă el (Ps 101:3-8), căci îi ura pe nebuni și pe păcătoși (Ps 26:5; 31:6; 139:21-22). Mai mult, el a învățat binecuvântarea lui Dumnezeu asupra celor care se vor despărți de cei răi (Ps 1:1-3).
Moise a lăsat plăcerile și bogățiile Egiptului pentru suferințele și ocara lui Hristos și a bisericii Sale (Evrei 11:24-27). Ai putea tu sa faci o astfel de alegere? Ai reuși? Există mângâiere și răsplată, laudă a oamenilor și siguranță umană, prin rămânerea în casa lui Faraon. Dar marea răsplată – bogăția lui Hristos și o moștenire veșnică în El – se găsesc numai în Canaan, cu o viață separată. Ești dispus să mergi singur cu Isus Hristos, dacă trebuie să mergi la El în afara taberei chiar și a celor care mărturisesc Creștinatatea (Evrei 13:12-14)?
Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
Unitatea nu este nimic fără aprobarea lui Dumnezeu. De fapt, este răzvrătire și trădare, dacă Dumnezeu nu aprobă. Păcătoșii vor ca sfinții să fie de acord cu ei și să se alăture proiectelor lor, dar Domnul cere copiilor Săi să evite și să respingă compania lor apropiată (Pr 1:10,15). Păcătoșii fac apeluri mari la cooperare și prietenie, dar inimile lor au scopuri foarte diferite.
Aici Solomon l-a avertizat pe fiul său, și pe toți tinerii, împotriva presiunii de la semeni a bărbaților păcătoși (Pr 1:10-19). Scopurile lor erau jaful și crima și, cu siguranță, vor fi distruși. Tinerii care se tem de Domnul ar trebui să stea departe de ei și să respingă toate apelurile pentru a se uni. Alergarea cu gașca este contrară evlaviei și aduce judecată.
Deși ar putea părea sigur să fii uniți cu majoritatea într-un efort nebun sau păcătos, Solomon, cu / prin Dumnezeu, și-a avertizat fiul lui că nicio forță combinată nu l-ar putea proteja de judecata lui Dumnezeu (Pr 11:21). Este poarta largă și calea largă, cu mulți călători uniți fericiți împreună în majoritate, care duce la distrugere și moarte (Matei 7:13-14).
Nu există siguranță sau sanctuar împotriva judecății în asocierea cu păcătoșii. Un Dumnezeu de aprobare care se bucură de respingerea ta a păcatului și a păcătoșilor este adevăratul sanctuar (Is 8:9-15). Când națiunile s-au adunat împotriva bisericii lui Dumnezeu în Vechiul Testament, El le-a batjocorit eforturile, știind că El va da putere poporului Său să-i distrugă (Mic. 4:11-13).
Părtășia și societatea cu sfinții evlavioși este minunată (Ps 133:1; Filipeni 1:3-5), dar este oribil când sfinții sunt uniți în mod inegal cu necredincioșii (Ps 144:11; I Cor 5:9-11). Comuniunea și unitatea în bisericile lui Hristos sunt mari binecuvântări (I Corinteni 12:12-27), dar părtășia cu păcătoșii este osândită (Efeseni 5:11-12). Cu toate acestea, unii oameni buni cu caracter slab nu pot rezista invitațiilor și presiunii oamenilor răi de a se alătura lor.
Iosafat era un astfel de om. Nepot al lui David și rege al lui Iuda, el nu a putut rezista invitațiilor lui Ahab, regele Israelului, la proiecte comune și căsătorii în familie (II Cronici 18:1-3). Ce zice Domnul? „Și Iehu, fiul lui Hanani, văzătorul, a ieșit să îl întâmpine și a spus împăratului Iosafat: Este drept să ajuți pe cei neevlavioși și să îi iubești pe cei care urăsc pe DOMNUL? De aceea este furie peste tine dinaintea DOMNULUI” (II Cronici 19:2).
Regele Ahab avea 400 de profeți în deplin acord în asociația sa de minister, dar aceștia nu se potriveau pentru un singur om care se temea de Dumnezeu și nu li se alătură. Pentru unul dintre cele mai interesante și puternice evenimente din Biblie, citiți despre adevăratul profet Mica care le-a respins cererile pentru unitate pentru a declara Cuvântul lui Dumnezeu (I Împărați 22:1-40). Iosafat a fost judecat pentru că s-a alăturat lui Ahab, dar Mica a fost binecuvântat pentru că i-a sfidat pe cei 400 de profeți ai lui Ahab.
Turnul Babel a fost primul efort cunoscut al omului de a uni toate popoarele pământului, dar DOMNUL a oprit lucrarea și i-a încurcat pe toți participanții. Glorie! În același loc două mii de ani mai târziu, regele Nebucadnețar s-a lovit de (a încercat să impună?) ecumenismul și unitatea religioasă, dar trei oameni credincioși nu au compromis adevărul cu orice preț și au dat peste cap festivitățile religioase. Toată slava lui Dumnezeu!
Copiii lui Dumnezeu pot avea adevărata pace numai atunci când puritatea este înălțată – curăția / puritatea adevărului și a dreptății. „Ieșiți din mijlocul lor”, este strigătul sfânt al apostolilor și al îngerilor (II Corinteni 6:14-17; Apoc. 18:4). Cele mai înalte binecuvântări și părtășie ale lui Dumnezeu o cer (II Corinteni 6:16 – 7:1). Nu există pace adevărată acolo unde puritatea este jertfită, doar pacea morții (Pr 21:16). Bisericile trebuie să respingă orice doctrină contrară (Romani 16:17-18; Tit 3:10-11).
Oamenii evlavioși se despart cu ușurință de cei care nu se tem de Dumnezeu și nu păzesc poruncile Lui. Ca Fineas, ei nu au nevoie să se roage cu privire la această problemă, ei iau cu râvnă o suliță și pun capăt petrecerii (Numeri 25:1-15). David nu dorea niciun compromis (compromisor?) lângă el (Ps 101:3-8), căci îi ura pe nebuni și pe păcătoși (Ps 26:5; 31:6; 139:21-22). Mai mult, el a învățat binecuvântarea lui Dumnezeu asupra celor care se vor despărți de cei răi (Ps 1:1-3).
Moise a lăsat plăcerile și bogățiile Egiptului pentru suferințele și ocara lui Hristos și a bisericii Sale (Evrei 11:24-27). Ai putea tu sa faci o astfel de alegere? Ai reuși? Există mângâiere și răsplată, laudă a oamenilor și siguranță umană, prin rămânerea în casa lui Faraon. Dar marea răsplată – bogăția lui Hristos și o moștenire veșnică în El – se găsesc numai în Canaan, cu o viață separată. Ești dispus să mergi singur cu Isus Hristos, dacă trebuie să mergi la El în afara taberei chiar și a celor care mărturisesc Creștinatatea (Evrei 13:12-14)?
Primiți gratuit în fiecare zi Proverbele și comentariul. Deschideți canalul, atingeți „Urmăriți” și activați clopoțelul de notificări.